Mircea Bărbuceanu, lect. univ. dr, în decursul activității pline de succese personale în cadrul Universității de Stat din Pitești, în mod indiscutabil a luptat permanent împotriva ilegalităților grave și foarte grave care s-au întâmplat acolo. Un grup de cititori ne atrage atenția însă că nu există un răspuns public, până acum, dacă furturile de milioane de euro, șantajele, salarizările ilegale etc, s-au întâmplat în realitate sau doar în mintea înfierbântată a lectorului universitar doctor Mircea Bărbuceanu. Așadar, vom publica cele mai importante articole care au apărut pe această temă de-a lungul anilor și așteptăm răspuns de la instituțiile implicate, începând de la Comisia de etică din UPIT și până la Ministerul Educației Naționale sau cum s-o mai fi numit acesta.

Universitatea Cârciumilor – căpuşă (I)

Piteștiul vuiește de ceva vreme că rectorul Universității Pitești, Gheorghe Barbu, are pe numele său un dosar la DNA pentru afacerile legate de construirea restaurantelor instituției, pe bani publici și fără respectarea legii. În plus, mai multe dezvăluiri de presă arătau că, sub patronajul său, școala a ajuns să fie considerată o formalitate minoră și se acordă diplome, masterate, doctorate unor persoane simpatice. Nu e doar cazul mâncătorului de bani publici Gigi Axinte, patronul Argecom, care, după ce a construit facultatea, nu putea refuza „ocazia“ de a fi mai întâi student, apoi de a preda Mana­gementul aici. Judecători, polițiști care au dosarele rectorului pe masă și alte persoane in­fluente și-au tras diplome, ba chiar și posturi cu ore bine plătite ori figurează pe state de pla­tă în contracte de cercetare cu care nu își bat capul. Unii se gândesc, poate, că în Pitești nu se justifică decât existența unor facultăți legate de piața muncii din zonă: Agricultură-Horticultură, Construcții de Mașini, Fizică Nucleară și câteva în plus, la nivelul minimei rezistențe, calculat în funcție de posibilitatea de absorbție anu­ală a pieței mun­cii din Învățămînt. Dar alții privesc mai sus: nu strică și o facultate de Drept, de pildă, dacă un judecător local mai poate lua 40 de milioane bani în mână, pentru câteva ore predate… Lipsește doar Facultatea de Aeronave și, în fond, nu ar fi de vină Uni­versitatea că absolvenții nu își găsesc locuri de muncă decât dacă fac naveta cu… avionul în altă țară! Magazinul de diplome numit Universitatea Pitești ar putea funcționa în continuare, pentru că, aparent, cumsecădenia profesorilor nu deranjează pe nimeni și toată lumea are numai de câștigat. Aproape două treimi din fi­nan­țarea anuală de 900 de miliarde e asigurată de taxele de 20 – 35 de milioane plătite de cei circa 20.000 de studenți, plus banii pentru înscriere și unele examene. Iar dacă se mai ciupesc niște sume și de la minister, este un plus pentru comunitatea locală, nu? Totuși, pentru aceia care respectă ideea de învățământ, miroase urât vânzarea de iluzii tinerilor și compromiterea prestigiului universității în ansamblu.

Contracte  cu dedicație și „librărie“ cu vodcă

Unul dintre cei care se opun acestei tendințe și care sunt acuzați pe nedrept că vor răul învățământului argeșean este liderul Sindicatului Liber din Universitate, prof. Mircea Bărbuceanu. E așa de disperat, încât la un moment dat a ajuns să bage mîna în gât unor funcționari din minister, care îi apărau acțiunile rectorului Barbu. Sindicatul său are acum 400 de membri, tot mai mulți colegi trecând în barca lui, deși cei din barca rectorului, mai ales șefii, au salarii și de 15 ori mai mari decât cele 12 milioane ale unui asistent sau 16 milioane ale unui lector. „Eu sunt dintr-o familie unde părinții și bunicii au fost tot profesori și toți am ținut la acest statut. Am fost olimpic, am terminat facultatea cu o singură medie de 9. Aș fi vrut să mă ocup doar de cercetare, am și fost fruntaș la proiecte, pentru că îmi place meseria. Dar ne ocupăm de sindicatul acesta pe care l-am creat, pentru că am ajuns la disperare. Ne e rușine de studenți! E ca și când am vinde roșii cumpărătorilor și în fața lor am mânca roșii luate din altă parte, fiindcă ale noastre nu sunt bune. Am fost la universități din străinătate și acolo, pe din afară, zici că le cad pereții, iar pe dinăuntru, totul este modern. La noi se vinde viitorul, pentru că nu știu cum va fi când studenții formați acum vor ajunge să predea ei“, spune liderul de sindicat, care îl acuză pe rector că „e făcut profesor cu un articol“ și că nici fata lui nu învață la Universitatea pe care o laudă atât, ci la Paris, unde, bineînțeles, are apartament cumpărat din… salariul de rector. Am discutat cu Mircea Bărbuceanu despre situația restaurantelor deținute de Universitate, subiect despre care am cerut informații și pe cale oficială, dar nu ne-au fost oferite de Rectorat nici până acum.
(articol apărut pe www.curier.ro pe 19.03.2009)
https://www.curier.ro/index.php/index.php?option=com_content&task=view&id=4379&Itemid=411