După ce a intrat în cabinet, omul mi-a întins o coală A4 pe care scrisese, la liniuțe, problemele sale de sănătate.
„Am 70 de ani, pensie mică și necazuri mari, la toate organele. Uit de la mână pân’ la gură, iar cam tot ce mi se întâmplă sunt vraiște în capul meu, care și așa nu a fost niciodată prea breaz.”
Am mai spus de-a lungul anilor, de când semnez această rubrică, faptul că exagerat de mulți români, fără a suferi de Alzheimer, se confruntă cu o năuceală cronică. Desigur, redau doar un rezumat dintr-un talmeș-balmeș de acuze, precum și notarea unor posibile efecte secundare aflate citind prospectele câtorva medicamente indicate de medicul de familie și de un cardiolog. Nu le-aș fi putut memora pe toate, dar mi-am oprit o copie xerox. Iată-le:
„- mâncărime de piele; – amețeală la mișcare; – durere la bazin când mă mișc; – tuse când apar mâncărimi în gât; – vedere tulbure ca prin ceață; – Covid?; – slăbiciune; oboseală; – dureri de cap și amețeli; – erupție trecătoare pe piele (mâncărime); – senzație de gură uscată; – tuse, răgușeală; – arsuri în capul pieptului; – vedere în halouri; – înroșirea ochilor; – stare de indispoziție; – umflare rapidă; gură, limbă, față, buze, gât; – stare de somnolență.
Și încă o problemă constatată de mine: nu prea înțelege din prima ce-i spui, pentru că e tare de urechi. Așa-i că-i greu să fii medic?
Dr. Viorel Pătraşcu
Citește și Bolnavi şi… bolnavi. Pandaliile vârstei a treia
Citește și Bolnavi şi… bolnavi. O „peştoaică” şi un „peştoi”
0 Comentarii