Această tabletă apărea în 26 noiembrie 2002 în cotidianul „Argeșul”. O reiau, pentru că în sute de sate mioritice, rămase într-un Ev Mediu târziu, mentalul colectiv s-a schimbat prea puțin.
Era în ziua următoare summit-ului de la Praga. A intrat în cabinet o bătrână sprijinindu-se într-un baston improvizat dintr-o cracă de alun. A început să turuie: „Ia uite la cine m-a trimis ăia de la comună! Păi, eu te cunosc de când aveai barba mai neagră și când m-ai consultat că-mi ieșise o spuzeală pe care o luasem de la o purcea. Acuma am probleme cu tălpile care nu se încinge, de trebe să mă opresc la capu’ locului și să mă frec cu ceva. Eu cred că e de la muncă și de la nevoi. Am un petic de grădină de treizeci de ari, pe care îl sap singurică. Noru-mea zice mereu că ea e frumoasă, nu-i stă bine cu sapa în mână, ea vrea cu ruju’ pe buze. Că decât 300.000 pensie, mai bine trăia Ceaușescu. Ăla îți dădea 25 de lei și luam de ei pește și salam proaspăt de la Slatina, că acolo era orașu’ lui…
Aseară zicea ăla pe la aparate că a intrat în NATO. Toată noaptea a ținut-o așa: NATO și iar NATO. L-am întrebat pe moșu’ meu: ce e, bă, ăla NATO? A zis că e ceva cu americanii și cu Polu’ Nord și că ne dă ceva, altfel nu se poate! Alte babe din vecini zicea că a intrat Cehoslovacia, iar un nepot ne-a spus că vine americanii ca să ne ocupe și o să ne mărească pensiile, ca să ne astupe gura.
Eu, în gându’ meu, i-am dat dracu’ pe toți: ruși, americani, turci și țigani. Că așa nu se mai poate. Păi, unde e, dom’le, sfecla și porumbu’ de pe câmpu’ pe care acuma vezi numai ciulini? Să vină unu’ așa cum a fost Ceaușescu! Să fie curățenie, să ia pământu’ înapoi, să dea cote, să dea foncire și să oprească destrăbălarea. Ai dracu’, la televizor arată numai din ăia care se pupă și se călărește fără rușine. Parcă a venit vremea să calce bărbatu’ femeia așa cum face cocoșu’: pe văzute! Păi, ăștia știe ca mine de muncă? La sapă cu ei!”
Dr. Viorel Pătraşcu
Citește și Bolnavi şi… bolnavi. Năuceală îngrijorătoare
0 Comentarii