BNR: Balanţa de plăţi şi datoria externă – noiembrie 2022

În perioada ianuarie – noiembrie 2022^p contul curental balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de          25 340 milioane euro, comparativ cu 15 666 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2021. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 8 595 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 2 415 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 4 252 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 758 milioane euro.

Citește și: Cinema ”Papaiani” nu mai există! În locul său a venit Teatrul Victoriei! Prima reprezentație va fi stand-up comedy

Investiţiile directe ale nerezidenţilor^e în România au însumat 10 296 milioane euro (comparativ cu          8 021 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2021), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 7 308 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 2 988 milioane euro.

Citește și: Proiecte de aproximativ 43 de milioane de euro, depuse de Primăria Pitești

În perioada ianuarie – noiembrie 2022, datoria externă totală a crescut cu 7 133 milioane euro. În structură: 

• datoria externă pe termen lung a însumat 97 407 milioane euro la 30 noiembrie 2022 (67,8 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,1 la sută față de 31 decembrie 2021; 
• datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2022 nivelul de 46 311 milioane euro (32,2 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 18,6 la sută față de 31 decembrie 2021.  

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,5 la sută în perioada ianuarie – noiembrie 2022, comparativ cu 17 la sută în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 noiembrie 2022 a fost de 4,3 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2022 a fost de 78,8 la sută, comparativ cu 79,4 la sută la 31 decembrie 2021.

Precizări metodologice

1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor. 
3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:                                  3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri; 

3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii; 

3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții); 

3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.

4. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
5. Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și  System of National Accounts 2008 (SNA).
6. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
7. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
8. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).