Biserica-monument istoric din comuna Lunca Corbului, satul Cătane, așezământ ce poartă hramul Adormirii Maicii Domnului, are o vechime de aproximativ 350-400 de ani. Biserica este construită din bârne de lemn, acoperită cu șiță și împrejmuită cu zid de cărămidă, pictat, având formă de corabie. A fost construită la începutul secolului al XIX-lea.
Mihai Viteazul a poposit cu oastea sa la această biserică
În vara anului 1867, revizorul ecleziastic a inspectat biserica din cătunul Cătanele, comuna Pădureți la acea vreme, la care a găsit lipsă cea mai mare parte dintre cărți, iar epitafionul, steagul, steaua, procovețele și veșmintele preoțești vechi și rupte, pardoseala fărâmată și învelișul ruinat. La 12 ianuarie 1874, protoiereul informează episcopia că în comuna Pădureți sunt trei biserici și anume două de piatră și una de lemn, la o populație de peste 270 de familii. Cea de lemn se afla în cătunul Cătane și enoriașii cereau aprobare pentru a repara acoperișul. Lucrarea a fost efectuată și biserica a fost redeschisă. La 22 martie 1903, filiala Cătane, parohia Pădureți, avea nevoie de reparații. Biserica purtând în acea vreme hramul Cuvioasei Paraschiva este amintită încă de la finele secolului al XVIII-lea. Cu același hram o consemnează și protopopul plasei în anul 1845, biserica fiind la acea vreme în activitate. La 26 mai 1872, Pandele Popescu din Pitești înaintează petiție la episcopie în care arată că dorește să zidească o biserică pe proprietatea sa din Cătane, care să aibă hramul Sfântul Nicolae și Sfinții Voievozi. Noua biserică urma să fie clădită în centrul satului, iar cea veche să rămână „drept cimitir”. Episcopul a fost de acord, cu condiția să fie construită conform unui plan. Pe 14 iunie s-a sfințit locul, iar la 28 octombrie 1876 protoiereul raportează episcopiei că lăcașul este finalizat și se dorește sfințirea lui pe 8 noiembrie. Deși episcopul a aprobat, sfințirea nu s-a mai făcut, pentru că icoanele împărătești nefiind plătite de ctitori, au fost vândute de pictor unei alte biserici și din acest motiv a rămas nesfințită, până pe 26 martie 1877. Preoții ce au slujit în ea au fost pr. Marin Ionescu, pr. Valeriu Ionescu, pr. Ion Velea și alții. Bătrânii satului spun că ar fi venit la un moment dat chiar domnitorul Mihai Viteazul cu oastea la această biserică. De reținut că preotul de la Cătane, Eduard Barbu a alcătuit un dosar pentru demararea lucrărilor de renovare a bisericii monument istoric, însă până în momentul de față nu a primit niciun răspuns.
Principala atracție turistică a comunei Lunca Corbului
Comuna Lunca Corbului este situată în sud-vestul judeţului Argeş, la 25 km de municipiul Piteşti, reşedinţa judeţului, şi la 15 km de oraşul Costeşti, fiind formată din nouă sate: Lunca Corbului, Bumbuieni, Cătane, Cieşti, Lăngeşti, Mârghia de Jos, Mârghia de Sus, Pădureţi şi Silişteni. Populaţia acestor sate însumează aproape 3.500 de locuitori. Cel mai vechi sat atestat este Cieşti, pomenit în actul din 5 august 1451 prin care Vladislav al II-lea întăreşte unor boieri posesia asupra mai multor sate. Comuna are o suprafaţă administrativă de 10.358 ha și se învecinează cu comunele Săpata, la nord şi respectiv Albota, la nord-est şi est oraşul Costeşti, la sud-est oraşul Costeşti, la sud comuna Stolnici şi la vest şi nord-vest judeţul Olt. Altitudinile au valori cuprinse între 305 m în partea de nord-vest şi de 200 m în sud şi sud-est. Comuna este situată în partea de S-V a judeţului Argeş la intersecţia a trei căi de comunicaţie importante: DN 65 (Craiova-Slatina-Piteşti), DJ 679 (Păduroiu-Lunca Corbului-Bârla) şi DJ 703B (Morăreşti- Vedea-Costeşti-Căteasca-Leordeni). Comuna Lunca Corbului are în componență 9 sate, accesul realizându-se după cum urmează: satul de reședință Lunca Corbului se dezvoltă de-a lungul și la intersecțiile a trei drumuri importante care străbat comuna – DN 65 (Craiova-Slatina-Pitești), DJ 679 (Păduroiu-Bârla) și DC 153 (DN 65 Lunca Corbului-Martești-Săpata), satele Pădureți, Catane și Ciești se dezvoltă de-a lungul drumului județean DJ 679, în satul Pădureți drumul județean DJ 679, face joncțiunea cu drumul județean DJ 703B spre Leordeni. Acestea leagă satele Pădureți, Mârghia de Jos și Mârghia de Sus, satele Lăngești, Silișteni și Bumbuieni sunt străbătute de la nord la sud de drumul comunal DC 152 (DN65 Lăngești-Silișteni-Bumbuieni-DN65), satele Mârghia de Jos și Mîrghia de Sus se dezvoltă de-a lungul drumului județean DJ 703B (Vedea-Costești) care străbat comuna de la vest la est și intersectează pe teritoriul comunei DN 65 și DJ679, la sud de satul Ciești se desprinde din DJ679 drumul comunal DC 142 (DJ 679 Ciești-Stolnici-Martalogi-DJ679).
În privința principalelor atracții turistice ale acestei comune menționăm lacul Ragozea, concesionat de către o firmă privată, amenajat corespunzător pentru a atrage turiști, casa familiei Tudor Călin (sat Lunca Corbului) este considerată monument de arhitectură. A fost construită în cea de a doua parte a secolului al XIX-lea și nu în ultimul rând Biserica din lemn „Adormirea Maicii Domnului” (sat Cătane), ctitorită de obștea satului. Pictura în frescă, fragmentar, conservată, are reprezentări realiste (ctitori în haine țărănești și de târgoveți).
Marius Ionel
