Într-o schimbare semnificativă de politică, președintele Joe Biden a autorizat Ucraina să utilizeze rachete americane cu rază lungă de acțiune, cunoscute sub numele de Army Tactical Missile Systems (ATACMS), pentru a lovi mai adânc în teritoriul Rusiei, conform unor surse din Washington D.C. Aceasta este prima dată când Kievului i se permite să folosească astfel de arme ofensiv pe teritoriul rus.
Citește și: Fiica lui Geoană, despre discursul copiat de la nepoata lui Trump: „Poate m-am inspirat un pic cam mult”
Planurile Rusiei și răspunsul Ucrainei
Decizia Statelor Unite vine în contextul în care, potrivit oficialilor americani, Rusia intenționează să-și consolideze forțele prin implicarea a aproximativ 50.000 de soldați ruși și nord-coreeni într-un atac masiv asupra pozițiilor ucrainene din regiunea Kursk, situată în vestul Rusiei. Planurile Kremlinului vizează recucerirea teritoriilor pierdute de Moscova în incursiunile ucrainene din august.
Sursele din Washington precizează că rachetele ATACMS vor fi utilizate inițial pentru a lovi ținte militare strategice rusești și nord-coreene, cum ar fi depozite de muniție și centre de comandă. Aceste lovituri ar putea perturba semnificativ operațiunile rusești și ar oferi Ucrainei un avantaj tactic crucial. De asemenea, Kievul speră ca eventualele câștiguri teritoriale din regiunea Kursk să poată fi folosite în negocieri viitoare pentru recuperarea teritoriilor ocupate de Rusia.
Escaladarea conflictului: riscuri și implicații
Conform analiștilor din Washington, această decizie a SUA are potențialul de a escalada conflictul. Moscova ar putea interpreta utilizarea ATACMS pe teritoriul său ca o provocare directă din partea Occidentului, ceea ce ar putea duce la represalii severe. Acestea ar putea include atacuri mai agresive asupra infrastructurii civile din Ucraina sau chiar acțiuni destabilizatoare în alte state vecine.
Sursele avertizează, de asemenea, asupra riscului ca Rusia să folosească acest pretext pentru a încerca să dezbine NATO, susținând că țările occidentale participă activ la conflict. În acest scenariu, tensiunile din regiune ar putea crește semnificativ, punând în pericol securitatea Europei de Est.
Impact asupra României și regiunii
România, fiind membru NATO și situată la granița cu Ucraina, ar putea resimți efecte directe. Oficialii americani sugerează că țările din flancul estic al NATO, inclusiv România, ar putea fi vizate de campanii de dezinformare sau atacuri cibernetice. De asemenea, un conflict mai intens ar putea aduce un nou val de refugiați, presiuni economice și riscuri sporite în zona Mării Negre, unde tensiunile sunt deja ridicate.
Washingtonul recomandă întărirea prezenței NATO în regiune și intensificarea exercițiilor militare pentru a preveni posibile acțiuni ostile din partea Rusiei. România, ca parte a alianței, va juca un rol important în consolidarea securității regionale.
Viitorul incert: schimbarea administrației americane
Decizia președintelui Biden vine într-un moment sensibil, având în vedere că în două luni președintele ales Donald Trump va prelua mandatul. Trump a declarat anterior că va limita sprijinul militar pentru Ucraina, ceea ce ar putea schimba din nou dinamica războiului.
Conform surselor din Washington, această schimbare de politică reflectă dorința administrației Biden de a întări poziția Ucrainei înainte de tranziția de putere. Cu toate acestea, regiunea rămâne într-o stare de incertitudine, iar țările din Europa de Est, inclusiv România, trebuie să fie pregătite pentru scenarii imprevizibile.
Această decizie evidențiază miza geopolitică ridicată și complexitatea crescândă a conflictului, cu implicații care pot afecta securitatea întregii regiuni.
Autor: Raul Folea (Corespondent A.P.A.)
0 Comentarii