Jurnalul de Arges
  • Prima pagină
  • Actualitate
  • Politica si Administratie
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Opinii
  • Cultura
  • Sport
  • PRINT
    • Culise
    • Jurnalul Universitar
    • Omul saptamanii
    • Blitz
    • Caricaturi
    • Arhiva PDF
No Result
View All Result
  • Prima pagină
  • Actualitate
  • Politica si Administratie
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Opinii
  • Cultura
  • Sport
  • PRINT
    • Culise
    • Jurnalul Universitar
    • Omul saptamanii
    • Blitz
    • Caricaturi
    • Arhiva PDF
No Result
View All Result
Jurnalul de Arges

Ultimele știri

Mărire şi decădere... S-a scos la vânzare SPA-ul lui Inquieto. La fel şi blocurile din Găvana 1

Mărire şi decădere… S-a scos la vânzare SPA-ul lui Inquieto. La fel şi blocurile din Găvana

2 ore ago
Argeşul poate rămâne fără unica pârtie de schi 2

Argeşul poate rămâne fără unica pârtie de schi

2 ore ago
Pensionarii militari şi civili au protestat în Piaţa Milea pentru blocarea măririi, recalculării şi indexării pensiilor 3

Pensionarii militari şi civili au protestat în Piaţa Milea pentru blocarea măririi, recalculării şi indexării pensiilor

2 ore ago
Gherghe s-a întors în conducerea IPJ Argeş 4

Gherghe s-a întors în conducerea IPJ Argeş

2 ore ago

Categorii

  • Actualitate
  • Bani europeni
  • Blitz
  • Caricaturi
  • Culise
  • Cultura
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Home
  • Jurnalul Universitar
  • Omul saptamanii
  • Opinii
  • Politica si Administratie
  • Sport
  • Turism

Barajul Râuşor, unul dintre cele mai mari din ţară, cu o înălţime de 120 de metri

Barajul Râuşor, unul dintre cele mai mari din ţară, cu o înălţime de 120 de metri 5
byJurnal de Arges
6 ani ago
in Cultura

Barajul Râuşor, unul dintre cele mai mari din ţară, cu o înălţime de 120 de metri 6Barajul Râuşor este amplasat imediat în aval de confluenţa pârâului Râuşor cu râul Târgului, care izvorăşte din Munţii Iezer-Păpuşa. Stăvilarul este situat la 7,5 kilometri distanţă de satul argeşean Lereşti şi 14 kilometri de municipiul Câmpulung Muscel.

Construcţia barajului Râuşor a fost finalizată în anul 1987

Situate într-o zonă de şisturi cristaline, acumularea şi barajul Râuşor au nişte caracteristici aparte. Apa a modelat în zonă văi şi viroage adânci, înguste şi asimetrice. Din acest motiv, constructorii au optat pentru realizarea unui stăvilar din anrocamente cu nucleu din argilă, care să fie înclinat spre amonte şi puţin curbat orizontal. Barajul, a cărui construcţie a fost finalizată în 1987, este unul dintre cele mai mari din ţară, având o înălţime de 120 de metri şi o lungime a coronamentului de 380 de metri. Prin ridicarea lui s-a creat lacul de acumulare Râuşor, care are o suprafaţă de 190 de hectare şi un volum de apă de 60 de milioane de metri cubi. Lacul de acumulare are o lungime de 4,5 kilometri pe Râul Târgului şi 2,8 kilometri pe Râuşorul Lereştiului. Suprafaţa bazinului colector este de 150 de kilometri pătraţi.

Două hidrocentrale alimentate cu apă

Printr-o galerie de 5.676 de metri, apa este condusă din barajul Râuşor la Centrala Hidroelectrică Lereşti. Aceasta este o hidrocentrală semiîngropată şi are camera de comandă la suprafaţă. Debitul instalat de 15 metri cubi pe secundă pune în funcţiune o turbină de tip Francis de 19 MW. Pentru ca apa să aibă forţa de a învârti turbina, constructorii au asigurat o diferenţă de nivel de 181,5 metri. La debuşarea apei din Centrala Hidroelectrică Lereşti se află un mic lac de acumulare cu un volum de 170 de mii metri cubi. Din acest lac pleacă către Centrala Hidroelectrică Voineşti o aducţiune în lungime de 3.650 de metri, urmată de o conductă forţată în lungime de 75 de metri. Hidrocentrala Voineşti este echipată cu o turbină Francis verticală, având o putere instalată de 5,4 MW. Producţia energetică nu este principala utilizare a lacului. În principal apa de la Râuşor este folosită pentru alimentarea municipiului Câmpulung Muscel şi a localităţilor limitrofe. Mai  mult, ea reprezintă o importantă rezervă de apă industrială pentru marii consumatori din aval, din Piteşti şi Bucureşti. Din acest motiv, Centrala Hidroelectrică de la Lereşti are un orar de funcţionare impus de necesităţile de apă ale localităţilor şi de secetă. În mod normal centrala funcţionează 15 ore pe săptămână, din care sâmbăta şi duminica aproximativ o oră seara. Lacul şi barajul Râuşor sunt utile şi pentru atenuarea undelor de viitură de până la 15,6 milioane de metri cubi, irigarea a 8.500 de hectare de teren agricol, agrement şi piscicultură.

Zonă turistică deosebită

La sfârşit de săptămână, în special, zona din amonte de Lereşti devine destinaţia preferată a numeroşi turişti, care nu de puţine ori o compară cu Elveţia. În apropierea barajului Râuşor este Cabana Voina de unde se poate urca pe traseele montane ce duc spre Vârful Iezer şi Vârful Bătrâna din Munţii Iezer-Păpuşa. Se pot face şi drumeţii către Cabana Cuca situată mai sus în munte. Cei care nu au chef de drumeţii pot pescui în Lacul Râuşor, unde se găsesc păstrăvi, bibani, clean, dar şi crapi şi caraşi.

Barajul Râuşor – date sintetice

Barajul Râuşor, unul dintre cele mai mari din ţară, cu o înălţime de 120 de metri 7– a fost dat în folosinţă în 1987;
– este situat în aval de confluenţa pârâului Râuşor cu râul Târgului;
– are ca principal rol alimentarea cu apă a municipiului Câmpulung Muscel şi a localităţilor limitrofe;
– reprezintă o rezervă importantă de apă industrială pentru marii consumatori din Piteşti şi Bucureşti;
– lacul are şi rol energetic, alimentând cu apă hidrocentralele de la Lereşti şi Voineşti, cu puteri instalate de 19 MW, respectiv 5,4 MW;
– o galerie de 5.676 de metri duce apa din lacul Râuşor în Hidrocentrala Lereşti şi de aici o aducţiune de 3.650 de metri, urmată de o conductă forţată în lungime de 75 de metri, alimentează Hidrocentrala Voineşti;
– suprafaţa totală a lacului este de 190 de hectare;
– volumul lacului de acumulare este de 60 de milioane metri cubi de apă;
– lacul de acumulare are o lungime de 4,5 kilometri pe Râul Târgului şi 2,8 kilometri pe Râuşorul Lereştiului;
– suprafaţa bazinului colector este de 150 de kilometri pătraţi;
– înălţimea barajului este de 120 de metri;
– deschiderea la coronament este de 380 de metri

O fisură la barajul Râuşor ar inunda comuna Lereşti în doar 2 minute

O fisură la barajul Râuşor, al treilea ca mărime din Argeş, ar inunda comuna Lereşti în doar 2 minute. Apa din Râuşor ar ajunge în oraşul Câmpulung Muscel în doar 22 de minute. Valul ar lovi apoi comunele Schitu Goleşti, Mihăieşti, Stâlpeni şi Ţiţeşti. În oraşul Mioveni puhoiul de ape ar ajunge în patru ore de la spargerea barajului Râuşor. Ultima localitate lovită ar fi Mărăcineniul. M.I.

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required


Related Posts

Televiziunea Română va lansa un nou proiect media destinat internauților 8
Actualitate

Televiziunea Română va lansa un nou proiect media destinat internauților

26/01/2021 - 14:04
Cicerone Ionițoiu, fost deținut politic
Actualitate

26 Ianuarie 2014 – a decedat fostul deținut politic țărănist Cicerone Ionițescu

26/01/2021 - 10:02
Nicolae Ceausescu la congresul al XIV- lea al Partidului Comunist Roman (PCR).
Actualitate

26 Ianuarie 1918 – nașterea dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu

26/01/2021 - 09:37
PS-Calinic-Botosaneanul
Actualitate

ÎPS Calinic Botoșăneanul interzice preoţilor să citească viitorul

25/01/2021 - 16:35

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Politica de confidentialitate.


  • VIDEOCONFERINŢA BURSA - "ELECTRICITATE PE PIAŢA LIBERĂ. FACTURA: CREŞTE SAU SCADE?" / NICULAE HAVRILEŢ, SECRETAR DE STAT, MINISTERUL ENERGIEI "Consumatorii de energie electrică trebuie să iasă din captivitatea serviciului universal"
  • VIDEOCONFERINŢA BURSA - "ELECTRICITATE PE PIAŢA LIBERĂ. FACTURA: CREŞTE SAU SCADE?" / ZOLTAN NAGY-BEGE, VICEPREŞEDINTE ANRE: "Scandalul liberalizării pieţei de energie - cauzat de creşterea de preţ, nu de lipsa informării"
  • VIDEOCONFERINŢA BURSA - "ELECTRICITATE PE PIAŢA LIBERĂ. FACTURA: CREŞTE SAU SCADE?" / ION LUNGU, PREŞEDINTELE AFEER: "Consumatorii să fie atenţi la clauzele personalizate din contractele de furnizare"
  • VIDEOCONFERINŢA BURSA - "ELECTRICITATE PE PIAŢA LIBERĂ. FACTURA: CREŞTE SAU SCADE?" / CĂTĂLINA POPA, DIRECTOR EXECUTIV VÂNZĂRI ELECTRICA: "Liberalizarea pieţei de electricitate a rupt graniţa impusă furnizorilor"
  • CAMPANIE BLOCATĂ DE LIPSA DOZELOR Cerere mare, vaccin ioc!
  • Vorbe rău şi bine potrivite
  • VIDEOCONFERINŢA BURSA - "ELECTRICITATE PE PIAŢA LIBERĂ. FACTURA: CREŞTE SAU SCADE?" / CLAUDIA GRIECH, DIRECTOR GENERAL ADJUNCT AL E.ON ENERGIE ROMÂNIA: "Liberalizarea pieţei de energie vine cu oportunităţi atât pentru client, cât şi pentru furnizor"
  • VIDEOCONFERINŢA BURSA - "ELECTRICITATE PE PIAŢA LIBERĂ. FACTURA: CREŞTE SAU SCADE?" / BOGDAN BADEA, PREŞEDINTELE DIRECTORATULUI HIDROELECTRICA: "Anumite zone de interes şi-ar dori să continuăm cu piaţa reglementată"
  • Coasta de est a Americii a rămas fără internet

Next Post

Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeş vă recomandă cărţile săptămânii!

  • Contact
  • Confidențialitate
  • Cookies

Redacție

  • Redactor șef: Gabriel Grigore;
  • Manager: Cristian Vasile;
  • Director economic: Claudia Sima;
  • Secretar general de redacţie: Alina Crângeanu;
  • Senior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept;
  • Redacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Izabela Moiceanu, Marian Staicu, Cristina Simion;
  • Corectură: Corina Grigore;
  • Grafică: Bogdan Pintilie;
  • DTP și procesare imagine: Cristian Radu.

Contact:

  • e-mail: jurnaldearges@gmail.com
  • Tel: 0248.221774
  • Fax Contabilitate: 0248.223271

 

TRAFIC

© 2020 Jurnal de Argeș - partener în rețeaua PressHub.

No Result
View All Result
  • Prima pagină
  • Actualitate
  • Politica si Administratie
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Opinii
  • Cultura
  • Sport
  • PRINT
    • Culise
    • Jurnalul Universitar
    • Omul saptamanii
    • Blitz
    • Caricaturi
    • Arhiva PDF

© 2020 Jurnal de Argeș - partener în rețeaua PressHub.