Balanţa de plăţi şi datoria externă – martie 2025

În perioada ianuarie-martie 2025^p contul curental balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 7 656 milioane euro, comparativ cu 4 201 milioane euro în perioada ianuarie-martie 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1 997 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 503 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mic cu 140 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a adus o contribuție negativă de 1 095 milioane euro.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor^e în România au însumat 1 672 milioane euro (comparativ cu

2 481 milioane euro în perioada ianuarie – martie 2024), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 2 979 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de -1 307 milioane euro.

În perioada ianuarie – martie 2025, datoria externă totală a crescut cu 514 milioane euro, până la 205 407 milioane euro. În structură:

• datoria externă pe termen lung a însumat 156 881 milioane euro la 31 martie 2025 (76,4 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,2 la sută față de 31 decembrie 2024;
• datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2025 nivelul de 48 526 milioane euro (23,6 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 2,7 la sută față de 31 decembrie 2024.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 11,5 la sută în perioada ianuarie – martie 2025, comparativ cu 19,6 la sută în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 martie 2025 a fost de 5,7 luni, nivel similar cu cel de la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 martie 2025 a fost de 101,4 la sută, comparativ cu 99,1 la sută la 31 decembrie 2024.

Precizări metodologice

1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Sector extern -> Balanța de plăți. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în https://www.bnr.ro/1074-baza-de-date-interactiva.
2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor.
3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele: 3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri;

3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;

3.3Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);

3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.

4. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
5. Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și System of National Accounts 2008 (SNA).
6. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
7. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
8. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).

Citește și: Perchezițiile jurnaliștilor care documentează subiecte de interes public reprezintă o limitare abuzivă a libertății presei