După sâmbăta morților, astăzi este lăsatul secului de carne, urmat duminica viitoare de cel pentru ouă, pește și lactate, după care creștinii intră în Postul Mare.
Postul Sfintelor Paști, cel mai lung și cel mai aspru dintre cele patru, este precedat însă de două etape care pregătesc intrarea propriu-zisă în post. Este vorba de Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, care în acest an cade pe 15 februarie, când se lasă sec de carne, și de Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, anul acesta la 22 februarie, când se lasă sec de brânză. Sărbătoarea de lăsatul secului prezintă variații calendaristice, în funcție de zonă, ea fiind celebrată fie în duminica lăsatului sec de carne, fie în cea a lăsatului sec de brânză.
Citește și: Farmaciile nu vor mai putea face reclamă medicamentelor la TV, radio și online
În unele zone, pregătirile încep din ziua de sâmbătă, care este marcată în special de obiceiuri legate de cultul morților. Se fac parastase și se dă mâncare de pomană. Se pregătesc tot felul de bunătăți, se coace pâinea, apoi se fac plăcințele cu mălai în frunze de varză, tăiței cu nucă sau cu mac, poame coapte.
Credințe populare și interdicții
Lăsatul Secului era însoțit și de numeroase credințe populare. Se spunea că în această zi nu este bine să existe certuri sau supărări, deoarece conflictele s-ar prelungi pe tot parcursul postului. De asemenea, oamenii evitau anumite activități, precum cusutul sau spălatul rufelor, de teama atragerii necazurilor sau a bolilor.
În unele regiuni, exista obiceiul ca oamenii să își ceară iertare unii altora, tocmai pentru a începe postul cu sufletul curat și fără poveri emoționale.
Chiar dacă multe dintre aceste obiceiuri nu mai sunt respectate în forma lor tradițională, ele rămân o parte importantă a patrimoniului cultural românesc. Lăsatul Secului continuă să fie, și astăzi, un prilej de adunare, de rememorare a tradițiilor și de pregătire sufletească pentru una dintre cele mai importante perioade din anul bisericesc – Postul Paștelui.
0 Comentarii