# Proces greu aproape de final la Tribunalul Argeş # Lista tuturor acareturilor înstrăinate # Printre ele, vila de la Călinești unde locuiește asfaltatorul, dar și Castelul de la Bilcești, construit de fostul ministru interbelic de finanțe-Dumitru Alimănișteanu

La Tribunalul Argeș a avut loc săptămâna trecută un ultim termen al procesului în care Piraeus Bank, în calitate de creditor, a reclamat în bloc familia magnatului Gheorghe Axinte de la Argecom, firmă aflată acum în insolvență. Atât Gheorghe Axinte, cât și soția, Adela, sunt pârâți că au vândut mai multe active către fiica lor, Maria Alexandra, spre a nu fi executate în contul unui credit neperformant antamat la Piraeus Bank. Obiectul dosarului  îl reprezintă  acțiunea pauliană revocatorie, o premieră pe rolul instanțelor din Argeș. Sunt atacate în acest fel două contracte de vânzare – cumpărare din 2012 ale familiei Axinte. Argecom a luat de la Piraeus un credit în valoare de 22 milioane de lei, pe care nu l-a mai plătit. Banca a început apoi demersurile în instanță pentru a-și recupera pierderile numai că, ce să vezi, firma Argecom a intrat în insolvență iar proprietățile magnatului Axinte au început să facă… picioare. Piraeus Bank s-a înscris la masa credală însă a constatat repede că e în situația de a se alege cu „praful de pe tobă”, după ce Gheorghe Axinte, în calitate de administrator al Argecom, și-a înstrăinat bunurile spre a  scăpa de executare. Așa au ajuns bunurile lui Axinte și ale soției sale pe numele fiicei lor, Alexandra Maria. Creditorii au dat de urmele a două contracte de vânzare cumpărare din 2012, în care mai multe bunuri imobile, printre care Castelul de la Bilcești, au fost vândute de soții Axinte, pe sume modice, fiicei lor.

Avocatul băncii a invocat frauda debitorului-Axinte cu complicitatea terțului-fiica acestuia, Alexandra

La sfârșitul anului trecut, în noiembrie, completul de fond de la Tribunalul Argeș  a admis probele cu înscrisuri solicitate de părţi, precum şi proba cu interogatoriu solicitată de reclamantă şi a amânat discutarea probei cu expertiza după administrarea interogatoriului. De asemenea, instanța a citat pârâţii cu menţiunea prezentării personal la interogatoriu, sub sancţiunea prevăzută de lege. Pentru administrarea probei cu interogatoriul, a amânat judecata cauzei şi a acordat termen la începutul anului 2017. Numai că, de atunci și până acum, s-au mai scurs vreo trei termene de judecată și familia Axinte nu s-a prezentat la interogatoriu. La termenul din data de 31 ianuarie, magistrații nu au mai fost de acord cu încă o amânare, chiar dacă avocatul apărării a invocat faptul că pârâtul este plecat din țară, ca și fiica acestuia, aflată la Londra, la studii. Așa că, renunțând la administrarea probei cu interogatoriul, avocatul Piraeus Bank a cerut admiterea cererii de judecată și declararea celor două contracte de vânzare cumpărare, prin care Axinte și-a înstrăinat bunurile către fiica sa, Alexandra, ca inopozabile. Prin urmare, judecătorul de ședință a trecut la ascultarea pledoariilor finale. „Situația este una din spețele clasice în care se încearcă fraudarea intereselor creditorilor. Domnul Axinte a garantat împrumuturi prin trei contracte de cauțiune prin care se obliga să nu diminueze masa patrimonială. În anul 2012 s-a făcut cerere de chemare în insolvență. Imediat, împreună cu soția au înstrăinat toate bunurile către fiică. Am identificat aceste două contracte de vânzare cumpărare prin care s-au înstrăinat 16 bunuri imobile la prețuri ridicole. Vă dau ca exemplu, teren forestier de 7.500 metri pătrați – 5.000 de lei, 9.915 mp teren Călinești, împreună cu imobil cu suprafață construibilă 124 de m.p, parter, etaj și mansardă – 140.000 lei, castelul de la Bilcești, monument istoric. la prețul ridicol de 400.000 de lei. Noi avem o creanță anterioară, s-a început executarea, ne-am înscris la masa credală. Se pune problema prejudiciului. Nu putem să ne recuperăm această creanță! Este vorba despre o fraudă a debitorului cu complicitatea terțului! Este evident că a dorit să înstrăineze pentru a nu fi urmărit.  Banii s-au achitat către fiică, fără să se facă dovada unui extras de cont. Vă solicităm să admiteți cererea de chemare în judecată și declararea ca inopozabile contractele de vânzare cumpărare”, a spus, la bară, avocatul Piraeus Bank, Valentin Radu, care în timpul pledoariei s-a minunat de unde ar fi avut respectivele sume Alexandra Axinte, având în vedere că, la momentul tranzacției, aceasta avea doar 23 de ani?!

„Domnul Axinte era marcat după înmormântarea fiului său și a vrut să își îndrepte afecțiunea către fiică, acesta a fost motivul!”, a spus avocata apărării

„Acţiunea pauliană este acea acţiune prin care creditorul solicită să fie declarate inopozabile faţă de el actele juridice încheiate de către debitor în frauda intereselor sale, cum sunt cele prin care debitorul îşi creează sau îşi măreşte o stare de insolvabilitate. Rezultă că acţiunea pauliană este un instrument juridic prevăzut de lege pentru protecţia intereselor creditorilor împotriva fraudei debitorului”, spun tratatele de drept. Firesc că avocata familiei Axinte, Luminița Ioana, a încercat să demonstreze că speța de față nu întrunește condițiile unei acțiuni pauliene. „Ne menținem punctul de vedere, vă solicităm amânarea pentru a depune probe scrise. Acțiunea pauliană presupune ca pârâtul să își fi creat o situație de insolvabilitate. Nu a fost un contract de donație iar 400.000 de lei sau 100.000 de lei nu sunt sume derizorii și nu au creat o stare de insolvabilitate a debitorului. Banca nu a făcut o executare silită cu privire la ceilalți garanți, singurul pe care s-au concentrat să facă executarea a fost domnul Axinte (n.red-Trustul de Autostrăzi Drumuri și Poduri Argeș  dar și Construct Universal SRL au fost creditoare ale băncii pentru sumele acordate cu titlu de împrumut SC Argecom. Firmele au constituit o garanție reală mobilă asupra soldurilor conturilor curente în favoarea Piraeus Bank, prin care  au garantat îndeplinirea obligațiilor Argecom față de bancă, ingineriile financiare ale familiei Axinte făcând obiectul mai multor dosare de cercetare dar și cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești la cererea creditorilor.)… Este vorba de bunuri comune. La momentul în care s-au încheiat contractele nu începuse executarea silită împotriva noastră. Noi nu știam că societatea pentru care a garantat nu a reușit să achite creditul! Se vorbește despre complicitatea fiicei… Domnul Axinte era marcat după înmormântarea fiului său și a vrut să își îndrepte afecțiunea către fiică, acesta a fost motivul!”. În concluziile formulate, avocatul Luminița Ioana a subliniat că pentru a fi admisă o acțiune pauliană, trebuia ca debitorul să își fi creat o stare de insolvabilitate. „Or el a încasat niște sume pentru bunurile pe care le-a vândut!”, a mai precizat avocata apărării.

Suma totală pe care soţii Axinte şi-au înstrăinat bunurile către fiică e de 1.280.000 lei

Suma totală la care au fost înstrăinate cele 14 imobile ale familiei Axinte, case, apartamente, terenuri în Pitești sau în județ, a fost de 1.280.000 lei, după cum se precizează în cererea de chemare în judecată. Prețurile sunt de-a dreptul comice, prin subevaluarea bunurilor, după cum veți vedea mai jos. Unul dintre cele mai interesante active este însă Castelul de la Bilcești (situat în comuna Valea Mare Pravăț), o extravaganță din vremurile bune ale lui Axinte, extravaganță la care magnatul nu a vrut să renunțe în ciuda tuturor problemelor financiare pe care le avea. Ca o paranteză, numai pe Argecom, Gheorghe Axinte a acumultat datorii de peste 800 miliarde lei vechi. Astfel, castelul fostului ministru interbelic de finanțe Dumitru Alimănișteanu a fost vândut de Axinte fiicei sale contra sumei de 400.000 de lei. Însă  dovada acestei plăți n-a putut fi probată prin vreun extras de cont, după cum a precizat avocatul Piraeus Bank. 

Lista bunurilor înstrăinate de Gheorghe Axinte către fiica sa

1. Apartamentul nr. XX situat în municipiul Pitești, str. general Eremia Grigorescu, nr. XX, bloc XX, sc. XX, etaj XX, județul Argeș, compus din trei camere de locuit și dependințe, în suprafață utilă de 64,46 mp  pentru prețul de 60.000 de lei.
2. Suprafața de 505 mp teren din categoria de folosință arabil, situat în intravilanul municipiului Pitești, strada Râurilor nr. 14, cu vecin la sud Argecom, înstrăinat pentru suma de 100.000 de lei.
3. Suprafața de 159 mp. teren din categoria de folosință curți construcții situat în intravilanul municipiului Pitești, strada Râurilor nr.14, având la sud Argecom S.A, vândut pentru suma de 50.000 de lei.
4. Suprafața de 17.690 mp teren din categoria de folosință arabil, situat în extravilanul comunei Căteasca, tarlaua 35, parcela 510/5, înstrăinat pentru suma de 20.000 lei.
5. Suprafața de 9.264 mp teren din categoria arabil, situat în extravilanul comunei Căteasca, tarlaua 35, parcela 310/5, vândut pentru suma de 40.000 de lei.
6. Suprafața de 5000 mp teren din categoria de folosință arabil, situat în intravilanul orașului Topoloveni, tarlaua 28, parcela 960/5, punctul Ogrăzi, vândut pentru prețul de 5.000 de lei.
7. Imobilul compus din suprafața de 9.915 mp teren (din care 1.754 mp teren din categoria curți, construcții, amplasat în intravilanul localității, 2.594 mp teren din categoria arabil în intravilanul localității, 444 mp teren cu destinația drum amplasat în interiorul localității, 616 mp teren din categoria de folosință livezi amplasat în intravilanul localității), împreună cu următoarele construcții C1 (locuință în regim de înălțime P+1+M) în suprafață construită la sol de 124,87 m.p, C2 (locuință în regim de înălțime P) în suprafață construită la sol de 87,13 m.p, întregul corp de clădire fiind situat în intravilanul și extravilanul comunei Călinești, nr. XX și XX, suma totală cu care a fost vândut fiind de 140.000 lei. (Aceasta este și reședința din Călinești a familiei Axinte, n.red).
8. Construcția C1 (denumită castel Bilcești, în regim de înălțime S+P+1), în suprafață construită la sol de 649,70 m.p, împreună cu construcția C2 (coș de fum), situată în intravilanul municipiului Câmpulung, Valea Romaneștilor, județul Argeș, vândută pentru prețul de 400.000 de lei.
9. Suprafața de 22.299 mp teren din categoria de folosință curți construcții situată în intravilanul orașului Titu, strada Regiei, județ Dâmbovița, vândut pentru suma de 300.000 de lei.
10. Suprafața de 119.999 m.p, teren forestier situat în extravilanul comunei Vlădești, sat Putina, pe raza Ocolului Silvic Aninoasa, vândut pentru suma de 15.000 de lei.
11. Suprafața de 25.300 mp teren forestier, situat în extravilanul comunei Vlădești, sat Putina, punctul Runcu, pe raza Ocolului Silvic Aninoasa, vândut pentru suma de 15.000 de lei.
12. Suprafața de 42.300 mp, teren forestier, situat în extravilanul comunei Vlădești, sat Putina, pe raza OS Aninoasa, vândut pentru suma de 25000 de lei.
13. Suprafața de 7.500 mp teren forestier situat în extravilanul comunei Vlădești, pe raza OS Aninoasa, vândut pentru suma de 5.000 de lei.
14. Imobilul compus din 1.670 mp teren din categoria de folosință curți-construcții împreună cu construcția C1 (locuință), în suprafață construită la sol 283,44 mp, întregul corp de proprietate fiind situat în intravilanul comunei Vlădești, sat Vlădești, județul Argeș, vândut pentru suma de 70.000 de lei.