Încă din vremea Guvernului Năstase, miniștrii Transporturilor s-au lăudat cu surle și trâmbițe că vor începe lucrările la autostrada Pitești-Sibiu, esențială pentru dezvoltarea României. Mai toți au folosit-o ca pe o amantă de lux în campaniile electorale pentru a o abandona apoi ca pe o traseistă de rând când se vedeau cu sacii-n căruță. La mai bine de 10 ani de atunci nu s-a turnat încă nici măcar un cancioc de ciment. Abia recent, sub mandatul Guvernului Cioloș au început forajele pentru studiile geodezice, dar și acelea întrerupte momentan până în martie pe motiv că iarna nu-i ca vara. De la Miron Mitrea la Dan Costescu, trecând pe la Radu Berceanu, Ludovic Orban, Anca Boagiu și Dan Șova, miniștrii Transporturilor au promis în mod repetat că se apucă de construcția autostrăzii Pitești-Sibiu. În total 14 miniștri au dat-o de la unul la altul, dar 12 dintre ei nu au făcut mai nimic concret, doar studii de fezabilitate care au expirat între timp, în cel mai bun caz. Abia în mandatul celui de-al 13-lea minis­tru (a fost cu noroc), Sorin Bușe, au început forajele pentru studiile geodezice, necesare pentru determinarea stabilității solului. Asta după ce al 12-lea, Dan Costescu, s-a apucat serios de rezolvarea problemei. Actualul ministru, Răzvan Cuc, ne-a promis pentru anul acesta zero kilometri de autostradă dar accelerarea procedurilor pentru Pitești-Sibiu.

Miron Mitrea, atras de Pitești – Sibiu, sedus de Comarnic – Brașov

Miron Mitrea a fost primul mi­nistru care a pomenit de necesitatea construcției tronsonului de autostradă Pitești-Sibiu care să întregească parcursul românesc al Coridorului IV Paneuropean. A uitat însă repede și s-a concentrat pe o concesiune prin încredințare directă pentru autostrada Co­mar­nic-Brașov, care nici ea nu s-a mai făcut în cele din urmă.

Gheorghe Dobre, a promis și atât

Gheorghe Dobre, cel care i-a succedat la șefia Ministerului Transporturilor lui Mitrea, promitea, în 2005, că un an mai târziu urma să semneze cu Banca Europeană de Investiții finanțarea proiectului de construcție a autostrăzii Pitești-Sibiu. „Pentru tot Coridorul IV există în prezent studii de fezabilitate, finanțate prin Programul ISPA. Anii 2007, 2008 vor fi anii în care va începe masiv construcția de autostrăzi pe Coridorul IV paneuropean, în lungime de 871 km”, spunea Dobre. Nici premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, nu-l contrazicea: „Având în vedere integrarea României în Uniunea Europeană, prioritatea numărul 1 în domeniul infrastructurii rutiere a Guvernului României este realizarea autostrăzii care leagă vestul țării de Constanța, pe Coridorul IV Paneuropean”. Și atât.

Radu Berceanu I, nici n-a promis, nici n-a făcut

La minister a urmat apoi Radu Berceanu, cu un mandat scurt, în care nu a promis mai nimic pe tema autostrăzii Pitești-Sibiu. Dar nici n-a făcut nimic, acesta prealuând mai mult teza din vremea ministeriatului lui Traian Băsescu potrivit căreia pentru România mai eficiente sunt drumurile naționale decât autostrăzile.

Ludovic Orban, primul care a oferit termen pentru debutul construcției

Ludovic Orban, care i-a urmat lui Berceanu, a făcut promisiuni și avansa chiar termene clare pentru demararea proiectului: „Tronsonul Pitești-Sibiu are studiu de fe­zabilitate și vom demara până la sfârșitul lunii decembrie procedurile de licitaţie astfel încât să putem să emitem ordinul de începere a lucrărilor cel târziu la data de 1 octombrie 2009. Sunt proceduri de licitaţie, iar soluţia de finanţare este contract de concesiune cu finanţarea asigurată de consorţiul care va câștiga licitaţia, cu rambursare nu de la bugetul de stat, ci din fondul care este încasat de constructorul ce primește autostrada în administrare pe o perioadă care se va negocia între 20 și 30 de ani”.

Radu Berceanu II a revenit ca să promită

Radu Berceanu redevine ministru și își dă seama că poate face și el promisiuni. „A rămas porţiunea Pitești-Sibiu, care este foarte complicată, foarte scumpă, și pe care Uniunea Europeană nu a dorit s-o introducă în finanţare. Ea va fi scoasă la concesiune, probabil împărţită în două – Pitești până undeva după Curtea de Argeș și de acolo până la Sibiu. Noi suntem re­lativ pregătiţi. Dacă terminăm cu Comarnic-Brașov, în următoarea lună sau o lună și ceva putem să scoatem la concesiune și această porţiune”, spunea Berceanu în iunie 2009.

Anca Boagiu știa și când va fi gata autostrada

Anca Boagiu știa și momentul sigur de finalizare al lucrării, 2016: „Pentru această autostradă nu avem finanţare și urmează să se lanseze un parteneriat public-privat. În acest moment se lucrează la documentaţia tehnică pentru lansarea selectării partenerului privat. Mai mult ca sigur autostrada va fi gata în 2016”, spunea Boagiu în 2011.

Alexandru Nazare, a lansat o licitație și a plecat

Alexandru Nazare nu a făcut promisiuni, dar în scurtul său mandat la CNADNR a lansat licitaţia pentru actualizarea studiului de fezabilitate realizat în 2008 pentru autostrada Pitești-Sibiu. Apoi a plecat.

Relu Fenechiu și Ramona Mănescu – salvați de Șova

Cei doi miniștri care au urmat după Nazare, Relu Fenechiu și Ramona Mănescu, sunt pe lângă subiect din motive obiective, autostrăzile nu mai erau la Ministerul Transporturilor, ci la Marile Proiecte ale lui Șova. Asta nu înseamnă că dacă ar fi fost în ograda lor ar fi reușit mai mult decât predecesorii lor.

Dan Șova promitea și el că nu-l durea gura

Dan Șova a gestionat CNADNR în acea perioadă și nu s-a ferit nici el de promisiuni, că doar nu-l durea gura. „Începem cu Sibiu-Boiţa și Pitești-Curtea de Argeș-Râmnicu Vâlcea, cu breteaua de 60 kilometri spre Râmnicu Vâlcea și va fi terminată în două etape. Până în 2017 vor fi terminate pro­babil Sibiu-Boiţa și Pitești-Curtea de Argeș-Râmnicu Vâlcea și până în 2019 va fi terminată integral“, spunea Șova în 2011.

Ioan Rus, alba-neagra cu autostrada

Ioan Rus a fost un adevărat prestidigitator cu autostrada Pitești-Sibiu. „Principalele mele priorităţi: dezvoltarea infrastructurii de autostrăzi cu fonduri europene pe tronsonul Pitești-Curtea de Argeș-Sibiu“, spunea el în iulie 2014, la învestire, pentru ca doar o lună mai târziu să(-și) revină: „Ne-am gândit să mărim drumul – expres Curtea de Argeș-Sibiu cu câte o bandă pe sens“. Deja nu mai era autostradă, ci drum expres. Dar n-a rămas așa, ca urmare a protestelor transportatorilor și a revenit la revenire: „Renunţăm la drum expres, ne ducem direct autostradă!“, spunea el în ianuarie anul trecut.

Iulian Matache promitea dezbateri publice

Iulian Matache promitea că întreabă pe toată lumea: „La jumătatea anului 2016 vor începe efectiv lucrările. Până atunci, vor fi dezbateri locale în fiecare judeţ străbătut de acest tronson, pentru a identifica eventualele probleme punctuale. Sunt cinci tronsoane, din care două sunt capetele, la sfârșitul anului vom avea caietele de sarcini și vom putea demara licitaţiile pentru sectoarele de capăt, astfel ca la jumătatea anului să înceapă efectiv lucrările“.

Dan Costescu, primul care a reușit deblocarea situației

Dan Costescu a reușit oarecum să deblocheze situația. „Între priori­tățile noastre este veșnicul proiect Pitești-Sibiu. În acest moment, termenul este 2021 pentru întreaga autostradă, cu cele cinci tronsoane, iar pentru sectoarele de capăt va fi posibilă darea în exploatare mai devreme, cu un an înainte. Este foarte important mai ales pentru Pitești-Curtea de Argeș, care va fi dată în funcție o dată cu drumul național ce va circula spre județele Vâlcea și Gorj. Este o veste bună pentru cei care merg în acea direcție, pentru că, din 2020, aceștia vor putea circula în alt regim către destinațiile lor“.

Sorin Bușe – a bătut în cuie traseul autostrăzii

„Aș dori să încep cu o veste bună, cu un comunicat care nu a fost dat încă, îl aveți în premieră.(…) Ieri, 21 noiembrie 2016, în cadrul CTE-CNAIR a fost avizat proiectul pe ultimele două secțiuni ale autostrăzii Sibiu/Pitești, după cum urmează. Deci, în acest moment, tot traseul este avizat”, anunța ministrul Sorin Bușe la finele lui noiembrie 2016. Traseul întreg al Autostrăzii Sibiu-Pitești, în lungime de circa 123 de kilometri, este: Secțiunea 1, Sibiu-Boița, asigură legătura între DN 7 (defileul Văii Oltului) prin continuarea autostrăzii existente; Secțiunea 2, Boița-Racoviță, leagă localitatea Boița cu localitatea Racoviță; Secțiunea 3, Racoviță-Văleni, asigură continuitatea autostrăzii prin Valea Baiașului, făcând conexiunea dintre Defileul Oltului și Defileul Văii Topologului; Secțiunea 4, Văleni – Curtea de Argeș, traversează Valea Topologului, face legătură cu localitatea Curtea de Argeș; secțiunea 5, Curtea de Argeș-Pitești, leagă localitatea Curtea de Argeș cu orașul Pitești și autostrada existentă, prin Valea Argeșului, și secțiunea 6, care constă în reabilitarea a 14 km drum național, respectiv DN 73C, fiind drum de legătură între nodul rutier Tigveni și Râmnicu Vâlcea, precum și construcția a 2,5 km de drum nou. Tot în timpul lui Bușe au început și primele foraje pe traseul viitoarei șosele de viteză.

Răzvan Cuc zice că bagă viteză

Actualul ministru, Răzvan Cuc, declara la începutul acestei luni: „Pentru capete, adică secțiunea 1 Sibiu – Boița, respectiv secțiunea 5 Pitești – Curtea de Argeș, documentațiile tehnice aferente au fost predate către beneficiari și în acest moment sunt în analiză. În acest context, vom încerca o abordare de accelerare a proiectului, ținând cont de importanța majoră a acestuia, respectiv vom încerca în anul 2017 să demarăm procedurile de achiziție publică pentru proiectare și execuție (pentru capete)”. Așteptăm cu interes să vedem ce viteză prinde pe Pitești-Sibiu proaspătul ministru.