S-a încheiat perioada de consultare publică privitoare la proiectul de hotărâre prin care Câmpulungul face primul pas în vederea obținerii statutului de stațiune turistică de interes național.
Concret asta înseamnă că studiul de fundamentare deja întocmit va fi aprobat de consilierii locali și va constitui baza solicitării ce va fi adresată Ministerului Turismului. Și este vorba despre un studiu de aproape trei sute de pagini care se încheie cu o fișă conform căreia Câmpulungul nu doar că îndeplinește criteriile minime obligatorii de atestare ca stațiune, ci le însumează dublu față de numărul de puncte necesar. Punctajul minim este 135, municipiul muscelean are 170.
În temeiul studiului, nu mai puțin de douăzeci de motive justifică demersul inițiat în vederea obținerii de către municipiul muscelean a statutului de stațiune turistică de interes național. Iar acestea țin de moștenirea culturală și istorică, de frumusețea peisajului, de bogația resurselor naturale și antropice, de activitatea economică și de infrastructură. Concret exemplificând, se menționează faptul că nicio stațiune turistică din România, dintre cele atestate până în prezent, nu se ridică la nivelul Câmpulungului din punct de vedere al patrimoniului construit, adică al monumentelor istorice și de arhitectură. Doar că, se specifică în studiul de fundamentare, ”acest patrimoniu construit clasificat este slab valorificat din punct de vedere cultural şi turistic, lipsa lucrărilor de intreţinere a construcţiilor şi a terenului liber aferent acestora este vizibilă, există monumente istorice care necesită lucrări de restaurare urgente”.
Apoi, Câmpulungul este caz unic în țară și prin existența teritoriului său a 37 de cruci votive cioplite în piatră de Albeşti. În plus, municipiul muscelean se evidențiază și prin aceea că dispune de patru parcuri și grădini înregistrate ca monument istoric, acestea fiind Grădina Publică sau Grădina „Merci”, Parcul Ștefănescu, Parcul Vilei Golescu și Parcul Kretzulescu.
Planurile ulterioare atestării ca stațiune turistică sunt mari. Astfel, se vorbește despre realizarea unui aerodrom utilitar pe platoul Grui, pe o suprafaţă de 152,00 ha, și despre proiectul de călătorie în grup pe calea ferată ”Tren de plăcere” care să lege Bucureștiul și Piteștiul de Câmpulung.
Mai mult, recunoașterea statutului de stațiune de interes național va fi numai urmată de parcurgerea tuturor procedurilor de atestare ca stațiune balneoclimatică. Cu concretizarea unui proiect de anvergură regională sau națională, utilizând resursele naturale cu efect terapeutic, apele cu efect terapeutic, bioclimatul, alte resurse, proiect constând într-un Complex SPA, în apropierea cursului Râului Târgului. Alte proiecte vizează realizarea unui calendar de activități și acțiuni cu caracter permanent, amenajarea unui sat de vacanță și a unui parc dendrologic. Și se lucrează deja la un slogan pentru a se creiona un brand al stațiunii. Stațiune care se va numi Câmpulung Muscel, nu Câmpulung!
Iar concluzia studiului este cea recunoscută de mult: ”Municipiul Câmpulung are un potențial turistic deosebit pe mai multe paliere: turism cultural, turism de sănătate, turism rural, alte forme de turism, dar în acest moment este valorificat doar într-o mică măsură sau deloc”. Adică acum Câmpulungul e mai curând o localitate de tranzit pentru turiștii care sunt atrași de culoarul Rucăr-Bran, rută cotată de ghidul Michelin cu două stele.
Cătălin Ioan Butoiu
Citește și Câmpulungenii – la umbră, naşa-ministru, în soare
Citește și Jumătate de an de asalt pentru administraţia din Câmpulung
Citește și Tarif la apă dublat la Câmpulung
0 Comentarii