Sâmbătă, 18 noiembrie, a fost prezentat, la Biblioteca Județeană Argeș, albumul-document „Armeni în România”, al artistei Andreea Tănase. De zece ani, românca Andreea trăiește în buclă istoriile armenilor noștri. Este bucuria și cumva, într-un fel nedeslușit încă, este misiunea ei. A călătorit mult prin țară, a trecut și dincolo, în Republica Moldova, i-a vizitat pe armenii din Bulgaria și a călcat apăsat pe pământul străjuit de Ararat. A înregistrat interviuri peste interviuri – cu armenii care au ales să-și caute norocul pe alte continente, dar și cu cei întorși aici, pentru că nu le-a priit depărtarea. A salvat amintirile unor suflete cu chipuri și identități regăsite datorită fotografiilor ei. Andreea Tănase a continuat altfel poveștile din „Cartea șoaptelor”, mărturisind despre armenii începutului de secol 21.

La prezentarea de la Biblioteca Județeană Argeș, i-a fost alături actrița și regizoarea Armine Vosganian, ea însăși, dincolo de rădăcina armenească, o căutătoare de adevăruri care, în general, nu se spun, fie pentru că dor prea tare, fie pentru că vremea lor întârzie mereu. Și-au deschis inima, au discutat cu cei prezenți, au răspuns la întrebări legate atât de trecutul recent al comunității, cât și de viitorul ei alunecos. Autoarea și-a realizat documentarea în perioada 2007-2010. A mărturisit însă că, dacă ar fi fost să demareze proiectul astăzi, cu siguranță că albumul ar fi arătat diferit de cum arată acum,  o diferență îngrijorătoare – jumătate din ce este n-ar mai fi fost. Și nu la fel, n-ar mai fi fost deloc.
Albumul te poartă printre armenii din Moldova – la Botoșani, Suceava, Iași, Roman, Târgu Ocna, Focșani și Galați, în Transilvania – la Gherla, Dumbrăveni, Frumoasa și Gheorgheni, la Constanța, Brăila, Pitești și București. Verticala Tainei – Biserica, ritul, celebrarea lui – obiceiurile intrate în rutină și în sânge, legendele și confesiunile despre întuneric, dar și despre pace și bucurie, arta în toate expresiile ei curgătoare sunt dovezile adunate de Andreea Tănase în album, cu o trudă duioasă, drăgăstoasă, aproape maternă, pentru care nu există răsplată. Pentru care există doar misiune.