Mănăstirea Curtea de Argeș este unul dintre cele mai puternice simboluri spirituale, istorice și culturale ale României. Curtea de Argeș, ca așezare pentru această capodoperă a ortodoxiei, poartă cu sine secole de istorie, civilizație și cultură, arătând cu mândrie locuitorilor, dar și turiștilor, minunile arhitecturale pe care le posedă.
CITEȘTE ȘI: Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea sărbătorește Ziua Mondială a Apei prin diverse activități
Considerată edificiu-simbol al lumii monahale românești, Mănăstirea Curtea de Argeș, monument ctitorit de Neagoe Basarab, poartă – dincolo de cunoscuta legendă a meșterului Manole – o serie de adevăruri și valori istorice la fel de cunoscute: „Pe Argeș în gios,/ Pe un mal frumos,/ Negru-Vodă trece/ Cu tovarăși zece:/ Nouă meșteri mari,/ Calfe și zidari/ Și Manoli-zece,/ Care-i și întrece…” Cine nu știe frumoasa baladă a meșterului Manole!
CITEȘTE ȘI: MADR a alocat 760 de milioane de euro pentru exploataţii agricole
În spatele minunii arhitecturale, există o legendă conform căreia meșterul Manole, încercând să construiască mănăstirea și lovindu-se de grele obstacole (ceea ce construia ziua se dărâma noaptea), recurge la sacrificiul suprem și își zidește soția, pe Ana, într-unul dintre zidurile exterioare ale mănăstirii, aceasta fiind singura cale ca edificiul să poată fi ridicat. Sacrificiul uman nu se oprește aici, Manole însuși pierzânduși viața când încearcă să zboare de pe acoperișul mănăstirii. În locul în care trupul său s-a izbit de pământ – spune legenda – a apărut un izvor, loc definit astăzi ca Fântâna lui Manole.
În Mănăstirea Curtea de Argeș, se află comori ale creștinismului: moaștele Sfintei Filoteia, părți din moaștele sfinților Serghei, Vach și ale muceniței Tatiana. Valoarea arhitecturală a sfântului lăcaș este completată în plan spiritual de lumină întreținută de Sfânta argeșenilor. Prezentă pe aceste locuri încă din secolul al XIV-lea, Sfânta Muceniță Filoteia, Mucenița-copil, poartă rugile și dorurile noastre către Bunul Dumnezeu. Sfânta Muceniță Filoteia, ocrotitoarea Eparhiei Argeșului și Muscelului și a întregii țări românești, s-a născut la începutul secolului al XIII-lea și într-un timp foarte scurt a devenit cea mai bună prietenă a săracilor din Cetatea Târnovo
Deşi este cosiderată una dintre cele mai frumoase mănăstiri din sud-estul țării, Mănăstirea Curtea de Argeş nu face parte din patrimoniul universal al UNESCO, deși s-au început demersurile în acest sens,
### Arhimandritul Calopie Ichim: „Arhiepiscopia va face demersurile necesare înscrierii Mănăstirii în patrimoniul UNESCO”
Purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, arhimandrit Caliopie Ichim, dă asigurări că se fac toate demersurile în acest sens pentru îndeplinirea tuturor criteriilor care să introducă Mânăstirea de la Argeș în patrimoniul UNESCO.„Arhiepiscopia va face demersurile necesare înscrierii Mănăstirii în patrimoniul UNESCO” – a declarat Caliopie Ichim.
Există o serie de criterii pe care UNESCO le solicită pentru ca un obiectiv să fie inclus în patrimoniul mondial.
Din 1991, Mănăstirea de la Argeș este inclusă în opisul Listei Indicativ a României. Acesta fiind doar un prim pas din punct de vedere procedural pentru clasarea lăcașului de cult în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.Simbol al Argeșului, Mănăstirea echivalează rezistența, răbdarea și nealterarea credinței noastre. Acesta este mesajul pe care îl transmite dincolo de frumusețea exterioară, dincolo de echilibrul arhitectonic și artistic, dincolo de bogăția podoabei sculpturale și frumusețea picturii interioare. O biserică unicat, Curtea de Argeș,
A.N
0 Comentarii