Am prezentat deja lista localităților argeșene care primesc bani direct de la bugetul de stat, înscrise în anexa 7/03, cea care prevede sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale pe 2025 prin finanțarea unor cheltuieli curente și de capital. Cu precizarea că bugetul județean se alege cu circa 12 milioane de lei, iar dintre cele 14 UAT-uri beneficiare Câmpulungul e pe locul 1, cu 5,8 milioane. Dar bani pentru Argeș vin și pe alte căi, atât direct de la bugetul de stat, cât și prin intermediul alocărilor ministeriale.
Legea bugetului de stat pe anul 2025 are mai multe anexe în care sunt înscrise atribuirile de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru susținerea unor diverse categorii de cheltuieli ale județelor și localităților. Și este vorba de numerele de la 4 la 8, unele cu adiționale, așa cum este anexa 7 cu trei liste.
Pe scurt, alocările de fonduri bugetare pentru județul nostru înseamnă 102.341.000 lei cu proveniență sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor. Din acest total, 36.686.000 lei sunt pentru finanțarea serviciilor sociale din sistemul de protecție a copilului, 44.402.000 lei acordate centrelor pentru persoane adulte cu handicap, 14.546.000 lei reprezintă finanțarea ”Programului pentru școli”, 3.236.000 lei este finanțarea drepturilor copiilor care frecventează învățământul special, 2.823.000 lei pentru întreținerea centrelor și unităților de învățământ special, 606.000 lei asigură finanțarea căminelor pentru persoane vârstnice, iar 42.000 lei au fost alocate pentru finanțarea cheltuielilor de funcționare ale unităților de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice.
În privința sumelor defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul UAT-urilor, Argeșul s-a ales cu 465.870.000 lei. Iar peste 350.000.000 lei sunt pentru drepturile asistenților personali și indemnizațiile persoanelor cu handicap grav. În plus, orașul Mioveni și municipiul Curtea de Argeș primesc bani pentru finanțarea centrelor de zi destinate prevenirii separării copilului de familie. Mai sunt 34.313.000 lei, sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor privind drumurile județene și comunale și 23.292.000 lei pentru finanțarea învățământului particular și confesional acreditat. Iar sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale însumează 80.180.000 lei, din care 14.230.000 pentru Consiliul Județean, restul pentru comune, orașe și municipii. Asta fără a pune la socoteală banii din anexa 7/03 la care am făcut referire anterior.
Lucrări la cazarmă și reabilitare la Vila Florica
Vin bani în Argeș și prin intermediul bugetelor ministeriale. Unele sume sunt direct precizate pentru obiective din județul nostru, altele sunt mascate prin alocări generale. De exemplu, dacă Ministerul Finanțelor are în plan dotarea structurilor teritoriale cu soft-uri, de acest lucru va beneficia și unitatea din Pitești, însă alocarea bugetară este indicată la nivel național.
Fără o ordine anumită, începutul aparține Ministerului Investițiilor. Și, ca în exemplul de mai sus, aici sunt indicate sume pentru proiecte derulate în cadrul Regiunii Sud Muntenia cu fonduri europene. Iar Argeșul e în Regiune! Apoi, punctual, în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Durabile sunt prevăzuți bani pentru construcția sediului Centrului Județean APIA Argeș și este înscrisă alocarea de fonduri către Liceului Tehnologic ”Constantin Dobrescu” Curtea de Argeș, liceu cu profil preponderent agricol. De la Ministerul Apărării Naționale vin bani pentru lucrări de investiții și intervenții în cazarma 705 Pitești, iar Ministerul Culturii are în plan și în buget reabilitarea Vilei Florica, Ștefănești.

Deși prin Compania Națională de Investiții sunt în derulare sau au fost anunțate multe investiții în Argeș, în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației sunt prinse două obiective de la noi, construire Stadion ”Nicolae Dobrin” Pitești, respectiv achiziție de mijloace de transport public – autobuze electrice pentru Pitești. Ministerul Educației și Cercetării a alocat sume pentru ”Mecanism de intervenție pentru alfabetizare funcțională în învățământul preuniversitar MIAF ID 335928 ISJ Argeș”, ”ERASMUS EDU 2022 PI FORWARD ISJ Argeș”, Centru de Transfer Tehnologic Cetransinoal Universității Pitești Corp B et. 3+4+5. În plus apare investiția denumită „Advanced Lead Fast Ractor European Demonstrator” (ALFRED) prin RATEN-ICN Mioveni”.
Și Ministerul Energiei vizează domeniul nuclear, în cadrul Programului-cheie Energie nucleară, prin Sprijin pentru construirea unităţilor U3 şi U4 ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, pentru realizarea de reactoare modulare mici – SMR şi pentru Institutul de Cercetări Nucleare Piteşti. Apoi sunt alte trei ministere cu câte o alocare bugetară directă în favoarea Argeșului. Ministerul Justiției este cu sediul nou al Judecătoriei Costești, o finalizare de cheltuieli, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are în plan implementarea de măsuri active de conservare pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeșului, iar Ministerul Public prevede realizarea de lucrări de branşament electric la lucrarea de RK ce se va finaliza în anul 2025 de către SC CNI SA la Sediul Teritorial al DNA Piteşti.
Amenajări şi modernizări de drumuri şi poduri
Infrastructura rutieră din Argeș este favorizată în acest an, cel puțin pe hârtie, de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Și este vorba atât despre lucrări în continuare, cât și de altele noi. Spre exemplu, sunt bani pentru finalizarea etapei de proiectare – faza elaborare studiu de fezabilitate/ DALI pentru DN 73C, Lot 1, km 44+800 – km 55+000, Curtea de Arges – Tigveni și Lot 2, km 55+000 – km 68+000, Tigveni – Municipiul Râmnicu Vâlcea și pentru DN 7C km 104+000 – km 130+800 (Transfăgărășan). Plus multe altele:
- Elaborarea Studiului de Fezabilitate pentru obiectivul de investiții Varianta de ocolire Curtea de Argeș;
- Lărgire la 4 benzi de circulație a DN 73 între km.7+000 – 11+100 și drum de legătură cu DN 73D;
- Pod pe DN 61 KM 74+015 peste râul Argeș, la Ionești;
- Modernizare DN 67 B Scoarța-Pitești KM 0+000 – 188+200;
- Modernizare DN 73 Pitești – Câmpulung – Brașov km 13+800-42+850; km 54+050-128+250;
- Drum expres Craiova – Pitești și legăturile la drumurile existente;
- Autostrada Sibiu – Pitești;
- Pod peste râul Dambovița pe DN 73 km 78+519 Dragoslavele;
- Amenajare sens giratoriu pe DN 73 km 3+250 la intersecția DN 73 cu DJ 703K, pe raza localității Mărăcineni;
- Finalizarea etapei de proiectare – faza elaborare Studiu de Fezabilitate/ Proiect Tehnic pentru Drum Expres A1 – Pitești – Mioveni;
- Sistem de monitorizare și informare asupra traficului și a condițiilor de circulație pentru Autostrada A1 București – Pitești;
- Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru lărgire la 3 benzi pe sens a autostrăzii A1, București -Pitești;
- Elaborare Studiu de Prefezabilitate și Studiu de Fezabilitate pentru Varianta de ocolire Pitești-Vest.
Nu este uitată nici infrastructura feroviară. Sunt bani pentru sporirea eficienței economice și a siguranței feroviare prin creșterea nivelului de centralizare al instalațiilor de semnalizare feroviară în Sucursala CF Craiova, cu deosebire indicațiile vizând stațiile CF Amaradia și Bascov, dar și pentru modernizarea stațiilor CF Pitești.
Cătălin Ioan Butoiu
Citește și Dan Şipoteanu spune cum i-a cunoscut pe Călin Georgescu şi pe Elena Lasconi
0 Comentarii