# Declară Argentina Culcuş, directorul Centrului Cultural din oraşul Daciei. Pe fondul creşterii tot mai pregnante, ca şi importanţă pe harta judeţului, a Mioveniului, Centrul Cultural din oraşul Daciei încearcă să ţină pasul prin numărul şi calitatea evenimentelor cu afirmarea acestui oraş prospăt distins cu „Steagul Europei” şi „Diploma Europeană” din partea Consiliului Europei. Despre activitatea Centrului Cultural Mioveni, am stat de vorbă chiar cu directoarea sa, Argentina Culcuş.
# Cum vă pregătiți pentru Zilele oraşului Mioveni?
– Aceasta este cea mai mare sărbătoare de peste an din oraşul Mioveni, iar Centrul Cultural se ocupă de organizarea efectivă a evenimentelor ce ţin de sfera culturală. Punctual, tot ceea ce înseamnă activitate organizată cu acest prilej trece prin instituţia noastră, bineînţeles cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Mioveni, în subordinea cărora ne aflăm. Zilele oraşului Mioveni se desfăşoară în fiecare an în jurul sărbătorii de Sf. Maria, patronul spiritual al oraşului nostru. Anul acesta se împlinesc 528 de ani de la prima atestare a localităţii. De joi, 8 august ora 13:00 şi până luni 12 august, la ora 21:00, vor fi foarte multe evenimente şi spectacole de muzică, atât uşoară, care vor avea între invitaţi pe Sore sau Francesco Napoli, cât şi populară, unde vor putea fi văzuţi Ionuţ şi Doiniţa Dolănescu, alături de Maria Ciobanu.
„Anual, facem un sondaj de opinie legat de gradul de satisfacție privitor la evenimentele culturale”
# Din câte știu, anul trecut ați desfăşurat peste 50 de activităţi, conform calendarului propus. Veți depăși această cifră în 2013?
– Într-adevăr, calendarul de activităţi cultural-artistice cuprinde peste 50 de activităţi, majoritatea cu tradiţie. Însă, la sfârţitul anului, ajungem să numărăm peste 100 de activităţi şi proiecte. Anul acesta, deşi suntem abia la jumătatea lui, am derulat deja aproximativ 75 de activităţi culturale, cu 50% mai multe ca anul trecut. În concluzie, de la an la an, am mărit numărul de activităţi, dar le-am şi diversificat. De exemplu, dat fiind că oraşul Mioveni nu dispune de un cinematograf sau de un teatru, am încheiat parteneriate cu România film şi cu alte societăţi. Astfel, periodic, locuitorii noștri au beneficiat gratuit de proiecţii de filme şi piese de teatru susţinute de actorii Teatrului Al. Davila din Piteşti. De asemenea, în fiecare an, realizăm un sondaj de opinie referitor la gradul de satisfacţie al locuitorilor din Mioveni cu privire la evenimentele desfăşurate de noi, din care reiese că cele mai populare activităţi sunt spectacolele.
# Care sunt activităţile pe care le desfăşuraţi în acest moment? Am văzut că sunteţi co-organizatori şi la „Şcoala de vară – Fenomenul Piteşti”.
– În momentul de faţă ne ocupăm de Tabăra de creaţie „Lemn şi creativitate la Mioveni”, care se desfăşoară între 2 – 4 august, şi care este un proiect pentru care am reuşit să obţinem finanţare de la Administraţia Fondului Cultural Naţional. 75 de copii şi 5 meşteri populari vor confecţiona jucării din lemn. Deja am început pregătirile şi pentru un alt eveniment mare, ce se va desfăşura la începutul lunii octombrie, şi anume „Sărbătoarea Recoltei de pe Valea Argeşului şi Târgul Meşterilor Populari”. Referitor la „Şcoala de vară – Fenomenul Piteşti”, şi în acest an am fost co-organizatori din două motive. Primul ar fi acela că Ionuţ Trandafirescu, unul ditre iniţiatorii proiectului, este miovenar şi dorim să îl susţinem, dar a fost şi o oportunitate pentru noi de a promova oraşul Mioveni. Sperăm ca, anul viitor, participanţii la acest simpozion să facă şi o vizită în oraşul Daciei.
# Aveţi în cadrul Centrului, patru instituţii subordonate şi cinci ansambluri şi formaţii. Ce aşteptări şi cerinţe aveţi de la ele?
– Centrul Cultural Mioveni administrează un patrimoniu format din trei cămine culturale, situate în cartierele oraşului, un muzeu etnografic găzduit de Cula Racoviceanu, o tipografie şi un autocar. După ani de investiţii şi reabilitări, toate acestea aduc acum venituri importante la bugetul instituţiei. În ceea ce priveşte ansamblurile şi formaţiile, ne mândrim cu ansamblul de dansuri populare ”Plai de dor”, care numără peste 100 de membri şi care a fost premiat în acest an, la Concursul Gheorghe Popescu-Judeţ, ca cel mai bun ansamblu de tineri din Argeş. Ne mai mândrim cu Ansamblul vocal-instrumental ”Nova”, cu Grupul coral ”Doruleţul”, cu o fanfară, o trupă de teatru, un club de chitară şi unul de fotografie.
„Avem un proiect pentru reabilitarea mănăstirii Vieroși”
# Înfiinţarea „bibliotecii franceze” are legătură şi cu investiţia francezilor în Uzina Dacia?
– Cele peste 10.000 de volume de carte franceză sunt o donaţie a Asociaţiei de prietenie Landerneau – Mioveni, oraş cu care suntem înfrăţiţi de peste 20 de ani şi cu care avem relaţii de colaborare pe plan administrativ şi cultural. Uzina Dacia a donat şi ea, în 2010, alte 10.000 de volume de carte tehnică, care au intrat tot în patrimoniul bibliotecii franceze.
# Cum aţi caracteriza Mioveniul, ţinând cont că este oraşul ce s-a afirmat cel mai mult în ultima perioadă în judeţul Argeş?
– Chiar dacă ieşim puţin din sfera culturală, trebuie să amintim că în oraşul Mioveni s-au făcut investiţii importante: bazinul de înot pentru copii şi agrement, s-au construit două noi grădiniţe-creşă, s-au făcut investiţii în şcoli şi licee, locuri de parcare şi locuri de joacă pentru copii, în toamnă va fi inaugurat un Centru Cultural nou. Din punct de vedere economic avem atât SC Automobile Dacia, cât şi celelalte firme de la platformă, ICN/FCN. Vreau să amintesc şi de ambiţiosul proiect pe care primarul Georgescu l-a lansat pe 4 iulie, este vorba de Parcul Industrial, Tehnologic şi Ştiinţific. Dar, deşi Mioveniul are un caracter industrial pronunţat, dorim să-l facem cunoscut şi din punct de vedere cultural şi turistic, prin reabilitarea Mănăstirii Vieroşi datată în 1573, prin muzeul etnografic Constantin Năstase, prin Catedrala impresionantă şi nu în ultimul rând, prin evenimentele culturale.
Ionuţ BURCEA
