# O nouă telenovelă. # După o căsnicie de șase ani, cei doi soți își scot acum ochii prin instanțele argeșene # Jean Claude Perriard o acuză pe Viviana Niță că l-a lăsat pe drumuri, după ce i-a luat toate actele casei din Câmpulung în care ar fi investit peste 100.000 euro # Femeia a depus și ea mai multe plângeri la poliție împotriva elvețianului, pe care îl acuză de furt # Jean Claude susține că mariajul lui cu Viviana a început să scârțâie după un amantlâc al acesteia cu fostul consilier local Marian Țăranu. O nouă telenovelă cu un cetățean străin căzut în plasa unei românce și rămas fără bunuri și bani, în urma unei relații sentimentale, ne-a fost semnalată la redacție. Iar cel care a făcut-o este chiar soțul încornorat și care pretinde că a fost păgubit cu peste 100.000 euro, bani investiți într-un teren și o casă construită la Câmpulung. Dacă vă reamintiți, tot în Jurnalul de Argeș a apărut despre un caz similar, cel al cetățeanului francez Gael Marino, țepuit cu 120.000 de euro tot în urma unei relații amoroase, însă cu o piteșteancă. De astă dată, este vorba despre un cetățean elvețian, pe numele său Jean Claude Perriard. În urmă cu nouă ani, în 2004, acesta a cunoscut-o pe Viviana Niță, fostă funcționară la Fiscul din Câmpulung, cu care s-a și căsătorit. Acum, după o căsnicie de șase ani, cei doi soți au ajuns la cuțite, aruncându-și reciproc acuzații. Iată povestea elvețianului care își caută, în urma divorțului, dreptatea în instanțele românești.
„Ne-am cunoscut prin intermediul unei rețele de socializare”
„Cum v-ați cunoscut?”, debutează dialogul reporterului cu cetățeanul elvețian. „Era în 2004, când am întânit-o. Ne-am cunoscut la București, prin intermediul unei rețele de socializare. Eu nu căutam în mod special căsătoria. Am tot discutat, ne-am și întâlnit de mai multe ori, până când, la un moment dat, am zis «de ce nu?»”, așa începe povestea lui Jean Claude Perriard. La vremea când s-au cunoscut, elvețianul își amintește că Viviana lucra la Finanțe, în București, însă avea o situație familială destul de grea. Doi copii dintr-o căsătorie anterioară, o fată și un băiat, adolescenți, o mamă care avea nevoie să fie întreținută și… o grămadă de datorii. „Am plătit datoriile pe care le avea la București, pentru că trăia foarte greu, avea și doi copii. Fiica ei era la universitate și nu avea deloc bani. Iar pentru că datoriile lor s-au acumulat, eu am reglat totul. Am plătit chiar și taxele vechi, înmatricularea mașinii fostului ei soț, pentru că era pe numele ei. Dar am plătit eu, ca să se șteargă tot, chiar dacă nu eram căsătoriți încă. N-am făcut niciodată un calcul cât am plătit atunci pentru datoriile ei. Problema era că ea nu avea mare lucru. Tot salariul ei se ducea pe hrană și pentru copii, pentru școală… Era clar că ea nu reușea să trăiască numai cu salariul ei. Eu am curățat toate datoriile ei, am plătit eu totul.”, continuă istorisirea elvețianului.
Dar cum de a ajuns domnul Perriard în România, vă veți întreba, dacă motivul nu era cel legat de căsătorie? Pentru că, așa cum a spus, nu asta căuta. Bărbatul ne-a povestit că în Elveția fusese funcționar și că a lucrat pe un șantier, însă se pensionase. „Eu am fost funcționar de meserie. În Elveția, cu pensia mea, era dificil să mă descurc, adică ar fi fost nevoie să continui să muncesc pentru a putea duce un trai normal acolo. Și atunci m-am întrebat: ce ar trebui să fac? Aveam prieteni români în Elveția și așa am ajuns în România”, spune Jean Claude Perriard.
„În șase ani, am investit în casa pe care am făcut-o la Câmpulung cam 120.000 de euro”
După ce au decis să-și unească destinele și să-și continue viața împreună, ca un cuplu, cei doi soți au hotărât să se stabilească la Câmpulung, unde Viviana primise un post în cadrul Finanțelor Publice. Asta se întâmpla în anul 2006, când cei doi au luat decizia și de a achiziționa un teren în Muscel, pe care să-și ridice casa, căminul conjugal. La vremea aceea, Perriard nu vorbea decât limba franceză, în limba română nu izbutea să se descurce. Zis și făcut. Soția sa, Viviana, a vândut apartamentul pe care îl avea în București, iar banii i-a pus alături de contribuția soțului său elvețian, pentru a achiziționa terenul. „Apoi am investit în construcția casei și, în fiecare lună, îi dădeam soției mele între 25 și 35 de milioane de lei (între 2500 și 3500 lei noi, n.r.) pentru menaj și pentru rambursarea capitalului. Am investit zi de zi în ridicarea construcției, în materiale de construcție. În șase ani, cât a durat mariajul, am investit cam 120.000 de euro în casa din Câmpulung.”, spune bărbatul. Deși spune că terenul din Câmpulung a fost achiziționat împreună cu soția sa, ca bun comun din timpul căsătoriei, Perriard se simte trădat de modul în care a procedat soția sa la întocmirea documentelor: „Ea a semnat singură pentru cumpărarea terenului, pentru că eu eram străin și, prin urmare, nu aș fi putut cumpăra terenul.”
„Din momentul în care am cerut divorțul, a făcut să dispară toate documentele”
De prin 2009, Jean Claude Perriard spune că a început să aibă suspiciuni legat de faptul că soția sa îi ascunde ceva. Și asta pentru că, profitând de faptul că el nu înțelegea limba română, ea purta discuții telefonice zi de zi cu cineva despre care ea spunea că este mama sa, discuții care se terminau cu „te pup!” „De fiecare dată când o surprindeam vorbind la telefon spunea «vorbesc cu mama», se ascundea mereu. În fiecare zi găsea câte un pretext pentru a mă îndepărta. Prin 2010 am început să înțeleg că ea mă înșela”, spune, supărat, elvețianul. „Fosta mea soție, încă de la sfârșitul anului 2008 a început să se întâlnească cu cineva. S-a îndrăgostit de el, iar acum ei sunt împreună. Se plimbă amândoi de mână pe stradă, în Câmpulung. Iar la acea vreme, deși noi eram căsătoriți, ea îl frecventa deja pe respectivul”, completează Perriard cele spuse anterior. Cu discreție, elvețianul a început să contacteze un birou de avocatură din București, unde găsise un avocat vorbitor de limba franceză, pentru a se interesa de formalitățile necesare unui divorț. Soția sa, despre care spune că era foarte geloasă, i-a găsit în memoria telefonului mobil apelurile făcute și l-a luat la întrebări. „Eu m-am gândit că, de vreme ce nu mai pot repara situația, căsnicia asta trebuie să înceteze. Relația mea cu avocatul de la București a fost doar prin telefon. Soția mea a văzut că am vorbit cu cineva la telefon și m-a întrebat pe cine am sunat. Din momentul în care a aflat că am vorbit cu un avocat, a cerut să divorțăm. Totul în mod precipitat”, explică Perriard. Din acel moment, situația a degenerat într-un conflict deschis în care s-a pronunțat o declarație de război. „Din momentul în care am cerut divorțul, ea a făcut să dispară toate documentele. Toate actele ce le aveam pentru construcții au dispărut de pe o zi pe alta. Din momentul în care s-a decis asta, să divorțăm, ea a curățat totul. Iar eu n-am observat nimic. Nici măcar o factură cu semnătura mea nu a mai rămas. Toate materialele pe care le-am cumpărat, toate facturile, toate chitanțele, totul a dispărut. Și m-am pomenit că nu mai am nimic ”, spune necăjit elvețianul.
Jean Claude Perriard: „Acum sunt ruinat”
Plângerile au început să curgă din ambele părți. Soțul își cerea, în instanță, prin partaj, dreptul la jumătate din bunurile comune, iar soția îl împroșca cu acuzații de furt, formulând plângeri la poliție împotriva sa. „Cum aș putea fura ceea ce este al meu? Pentru ea, eu sunt un hoț, un mincinos, un tâlhar. E interesantă motivația ei pentru divorț: a afirmat că aș fi un criminal elvețian. Iar judecătorul care a citit motivarea divorțului m-a întrebat cum a fost atunci posibil să o iau de soție? Pentru că dreptul internațional prevede că obligatoriu este necesar un cazier judiciar pentru căsătoria cu un cetățean străin. Un certificat de bună purtare, de bune moravuri. Iar numai dacă ai acest certificat de cazier judiciar poți obține și certificatul de căsătorie”, se apără domnul Perriard. Odată ce procesul de partaj a fost pornit de către Jean Claude Perriard, asupra imobilului de la Câmpulung s-a instituit sechestru judiciar, iar administrator al acestuia a fost numit arhitectul Petre Filatu. Dar nici așa nu s-au liniștit apele în curtea casei din Câmpulung. Domnul Perriard ne-a povestit că, ducându-se pe acolo, a văzut că i-au dispărut absolut toate lucrurile pe care le avea și pe care le fotografiase mai înainte ca ele să facă picioare. El o acuză pe soția sa că, la fel cum a făcut să-i dispară toată documentația în legătură cu imobilul pe care l-au construit împreună, la fel a procedat și cu lucrurile ce i-au aparținut. Într-o filmare pe care Jean Claude Perriard ne-a pus-o la dispoziție, se vede cum acesta, împreună cu un prieten de-al său, aflați într-o vizită pentru a verifica situația bunurilor sechestrate odată cu imobilul, sunt luați la zor de către o femeie despre care domnul Perriard ne-a spus că este fosta sa soție, Viviana. Aceasta nu doar că îi apostrofează și îi insultă, într-o adevărată criză de isterie, ci, la un moment dat, începe să-i și bombardeze cu pietre, pentru a-i face să părăsească locul. Tot de la elvețianul Perriard am aflat și că fosta sa soție a încălcat sechestrul și că, după bunul plac, face tot felul de lucrări la casă, fără a avea vreo autorizație.
Iată ce spune, într-un referat, chiar administratorul bunurilor, arhitectul Petre Filatu: „Lucrări – ca de obicei – fără proiect și cu un potențial pericol pentru clădirea existentă. (…) În referatele mele, de doi ani încoace am tot enumerat contravențiile din care numita Niță Viviana își face colecție. Nici nu știu cine este mai vinovat, cine face ilegalitățile sau cine permite să fie făcute fără pedeapsă.” „Acum sunt ruinat”, spune Jean Claude Perriard. Și totuși, omul încă mai are încredere în justiția română. Chiar dacă, spune el, fosta sa soție, Viviana Niță, ar fi pus în mișcare împotriva sa un mecanism menit să-l strivească.
Viviana Niţă, fosta soţie: ”Vă interzic să vorbiţi public problemele care mă privesc”
Am contactat-o telefonic pe Viviana Niță, fosta soție a lui Jean Claude Perriard, pentru a-i solicita un punct de vedere.
# A fost zilele trecute pe la noi, pe la redacție, un cetățean elvețian despre care am înțeles că a fost soțul dvs. Din tot ce mi-a povestit, am înțeles că aveți un conflict în legătură cu împărțirea bunurilor comune și că ați depus și dvs. niște plângeri împotriva sa. Ce acuzații i-ați adus? Pentru ce v-ați adresat poliției?
– Asta este o problemă particulară și eu nu discut așa ceva prin telefon. Pe mine vă rog să mă scuzați și să nu mă mai sunați pentru asemenea probleme.
# Doamnă, voiam doar să vă cer un punct de vedere referitor la acuzațiile pe care vi le aduce fostul soț.
– Doamnă, astea nu sunt probleme pentru Jurnalul de Argeș. Este o chestiune particulară și nu cred că aveți dreptul, fără învoirea mea, să publicați asemenea lucruri.
# Puteți să vă opuneți să public punctul dvs. de vedere, dar nu și pe al fostului dvs. soț, pentru că eu am acordul său. Dar așa este corect, să aveți și dumneavoastră dreptul la o replică.
– Eu vă interzic să vorbiți despre mine public problemele care mă privesc pe mine.
# Doamnă, este și un proces cu dumneavoastră, care într-o fază publică. Este un partaj care nu se discută nici la notar, nici la mediator, nici într-o cameră de consiliu, adică printr-o procedură privată, ci într-o ședință publică.
– Asta mă privește pe mine și vă rog să nu mă mai sunați la telefon, pentru că astea nu sunt lucruri de discutat la telefon.
Fostul consilier local muscelean Marian Ţăranu, presupusul amant: ”Nu mă interesează problema”
Și pentru că aflasem de la domnul Perriard că cel cu care soția îl înșela era fostul consilier local Marian Țăranu din Câmpulung, l-am contactat și pe acesta, telefonic, pentru a încerca să obținem un punct de vedere. Fără să nege că ar avea o relație cu doamna Viviana, fostul consilier local ne-a spus doar atât: ”Domnișoară, nu mă interesează problema, nu dau nicio declarație în genul ăsta” .
Material realizat de Adriana Gândilă
