Mă pregătesc de o plecare în Statele Unite. Am ajuns s-o visez și noaptea. La întoarcere vreau sa scriu o carte cu titlul „America în trei săptămâni”. Despre românii cu care mă voi întâlni în comunitățile de pe Coasta de Vest și despre cum au aterizat şi s-au adaptat ei în țara tuturor posibilităților. Fiecare a plecat pentru ceva din America său din cauza a ceva din România. Fiecare are o poveste a lui, fascinantă și stranie în egală măsură. Voi scrie însă și despre viața americanului standard, cel cocoșat de rate încă de la 18 ani, imediat cum intră în viața adultă. Despre americanul fast-food, care nu va ieși niciodată în viața lui dintre granițele singurei țări pe care o cunoaște și care îi este suficientă, sieși și familiei sale. Dar și despre americanul IT, cu orgoliu corporatist și vocație de erou civilizator. Cel care crede că, dacă trage el un vânt, efectul se propagă musai până în Filipine. America e fabuloasă în simplitatea și deopotrivă complexitatea ei. Cu condiția să știi s-o savurezi la botul calului, atunci când poposești într-o benzinărie să faci plinul. Sau s-o respiri la firul ierbii, într-o sâmbătă banal de tihnită, la un barbecue oferit de o familie din clasa medie.
Ca orice european, am certitudini și prejudecăți despre America. Unele mi se vor confirma, altele mi se vor infirma. Un lucru e sigur. Ca să te înțelegi pe tine și lumea în care trăiești, e de dorit să-i cunoști pe americani la ei acasă. Dacă ai această posibilitate. Să-i vezi cum gândesc, cum trăiesc și cum se comportă. Care sunt regulile lor și dacă le respectă. Care sunt valorile la care se raportează și cum privesc ei lumea, dincolo de cele două oceane care îi protejează. America e de văzut și, mai ales, de crezut. Atenție, am spus de crezut, nu de idolatrizat! De crezut în sensul că există, e pragmatică și funcțională. În mod excepțional pentru noi românii, mai ales în conjuctura actuală de suzeranitate yankee, America e de cunoscut. E ca manualul de utilizare la Iphone, că tot conduce SUA lumea prin telefonia mobilă și internet. America, vin! Mai așteaptă puțin.
Gabriel Grigore
