# Exclusivitate/ Iată dovada că Argeșul a ajuns groapa de gunoi a României # Cu ocazia controalelor dispuse de prefectul Cristian Soare și efectuate de autorități în lunile octombrie și noiembrie a.c, Garda de Mediu a dat amenzi de 6,86 miliarde lei, iar ISU și ITM de 1 miliard # Haos și dezinteres, aceasta e concluzia celui mai amplu control din istoria județului: unii operatori au depozitat sute de kilograme de deșeuri direct pe pământ sau în… foste grajduri.
Din cauza lipsei de interes a autorităților – cu excepția Gărzii de Mediu – Argeșul a ajuns în ultimii ani o adevărată groapă de gunoi a deșeurilor periculoase. Stimulate de atitudinea prea cuminte a instituțiilor de la noi și de lipsa unor măsuri drastice, firme importante din domeniu și-au deschis puncte de lucru în Argeș și și-au făcut de cap ani în șir. Astfel au depozitat mii de tone de deșeuri periculoase direct pe sol sau în foste grajduri (deși spațiile trebuiau reamenajate) și au amplasat spațiile de depozitare lângă locuințe – deși legea prevede o minimă distanță de 1.000 de metri – sau, în foarte multe cazuri, nu au etichetat sutele de butoaie cu deșeuri pentru a eluda legea și verificările trasabilității, evaziunea fiind astfel la ea acasă. A trebuit să vină incendiul din 2 octombrie de la depozitul de deșeuri din Câmpulung al firmei Global Eco Center pentru ca, în sfârșit, să înceapă să se ia taurul de coarne. Acel eveniment a dus la o reacție fără precedent a Prefecturii Argeș. Ca urmare a unui ordin al prefectului Cristian Soare, Prefectura, Garda de Mediu, Agenția de Mediu, ITM, ISU, Poliția și Direcția Apelor au făcut timp de două luni (în octombrie și noiembrie) controale la toți cei 85 de operatori autorizati pentru activităţi de colectare /tratare /valorificare/incinerare/coincinerare /eliminare deşeuri periculoase şi nepericuloase din județul Argeş. Iar neregulile găsite au venit în valuri, nu puțini fiind operatorii de deșeuri care, până la acele controale, efectiv își făceau de cap fără să respecte nicio regulă de protecție a mediului, existând astfel riscul unor noi incidente de tipul celui de la Câmpulung.
La Micești, o firmă depozita deșeurile în… curtea unei gospodării
Una dintre cele mai des întâlnite probleme depistate la controale a fost nerespectarea condiţiilor din actele de reglementare (depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor pe amplasament, lipsa etichetării/ marcării a unor recipienţi de stocare deşeuri, neîncadrarea emisiilor în limitele impuse în actele de reglementare).
Au fost depistate de asemenea cazuri când tone întregi de deşeuri periculoase şi nepericuloase existente pe amplasamentele firmelor erau depozitate pe o perioadă mai mare de timp (limitele aici sunt de 1 an pentru eliminare, respectiv 3 ani pentru valorificare).
Asta ca să nu mai spunem că la unii operatori deșeurile erau pur și simplu amestecate și depozitate în afara spaţiilor autorizate.
Cu excepția deja „celebrului” caz Global Eco Center, cele mai revoltătoare probleme au fost întâlnite în cazul a trei operatori, care au primit și notificări premergătoare suspendării autorizației de mediu, precum și câte un miliard de lei vechi amendă. Este vorba de punctul de lucru de la Stâlpeni al firmei Api Sorelia Piatra Neamț, firma Ekologik Logistic&Sanitation Căteasca și KML Oil&Business Micești, sat Purcăreni. Niciuna dintre aceste trei firme nu îndeplinea condițiile din autorizația de mediu. Cei de la Api Sorelia pur și simplu își făcuseră depozitul lângă locuințe – deși e interzis – iar intrările și ieșirile de deșeuri nu corespundeau, cazul ajungând și în atenția ANAF, sub suspiciunea de evaziune fiscală. De altfel, după controlul de la Stâlpeni, la sediul central al celor de la Api Sorelia din Piatra Neamț a ajuns inclusiv ministrul Mediului pentru verificări suplimentare.
Cât despre firma Ekologik Consulting&Sanitation de la Căteasca, aici au fost găsite multe deșeuri depozitate efectiv pe pământ sau în containere necorespunzătoare, riscul poluării solului fiind unul mare. Culmea nesimțirii a fost atinsă de firma KML Oil&Business, care pur și simplu depozitase deșeurile în curtea unei gospodării aparținând rudei unuia dintre acționarii de la firmă.
Deșeuri periculoase lângă o fermă de vaci
Unii dintre operatorii controlați nu păstrau nici măcar evidenţa gestiunii deşeurilor şi nu transmiteau raportările către autoritatea de reglementare, după cum am aflat de la comisarul-șef Elena Pană.
Au fost depistate nereguli și în ceea ce privește transportul deșeurilor, cele mai importante fiind lipsa documentelor de transport pentru deşeuri periculoase și transportul deşeurilor periculoase după perioada de valabilitate aprobată.
Surse din cadrul echipelor ce au participat la controalele din octombrie și noiembrie ne-au precizat că în mai multe cazuri au fost găsiți operatori de deșeuri ce aveau depozite în… foste grajduri sau hale vechi de la fostele CAP-uri sau, mai rău chiar, la câțiva metri de o fermă de vaci.
În trei cazuri, depozitele de deșeuri erau amplasate la mai puțin de 1.000 de metri de zonele de locuit, fapt interzis de legislație.
Deșeurile, plimbate la mai multe puncte de lucru pentru a li se pierde urma
Controalele efectuate în octombrie și noiembrie au scos la iveală haosul ce domnește în Argeș în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. Argeșul a devenit practic o groapă de gunoi a deșeurilor. Toleranța excesivă a autorităților a făcut ca cei mai mari operatori din țară (în special din Iași – Global Eco Center, Piatra Neamț, Brăila și București) să își deschidă puncte de lucru la noi și să își facă de cap. În plus, aceste puncte de lucru sunt un mijloc foarte rentabil de a plimba deșeurile pentru a li se pierde urma și pentru a evita astfel termenul-limită de un an pentru eliminarea deșeurilor depozitate.
Deși există o lege care prevede clar că deșeurile dintr-un județ trebuie eliminate doar în județele limitrofe, nimeni nu s-a preocupat de aplicarea ei, astfel ajungându-se ca firme din estul țării să aducă mii și mii de tone de deșeuri în Argeș, la cel puțin 700-800 km de locurile de origine.
La ora actuală, în Argeș sunt depozitate aproximativ 4000 de tone de deșeuri periculoase. Și cum din 2014 se va liberaliza piața deșeurilor, dacă nu se iau în continuare măsuri radicale, există marele risc ca Argeșul să devină o mare pubelă a Europei în ceea ce privește deșeurile.
S-au dat 53 de amenzi în valoare de aproape 700.000 de lei
Și cum după faptă vine și „răsplată”, sancțiunile date pe parcursul celor două luni de control nu au fost deloc puține. Au fost date în total 53 de amenzi în valoare totală de 6,86 miliarde lei vechi, cele mai multe fiind date de către ISU – 20, ITM Argeș – 19 și Garda de Mediu – 11. Ca valoare cumulată, Garda de Mediu a amendat cel mai drastic, cele 11 amenzi date fiind în valoare de 494.500 lei.
Zeci de operatori nu mai au activitate din diferite motive
Interesant este și faptul că – urmare a controalelor efectuate – s-a constatat că aproape jumătate dintre cei 85 de operatori nu mai au activitate din diferite motive. Mai precis, 18 operatori nu au colectat/tratat/valorificat deşeuri periculoase, 6 nu au funcţionat, iar alți 13 operatori şi-au încetat activitatea (insolvenţă, faliment, societăţi radiate etc.).
Denis Grigorescu
