# Alarmă de gradul zero! Un nou episod din scandalul ”Argeşul toxic” # Profitul firmei din Eforie Sud a fost în 2012 de doar 214 lei # Are un singur angajat, iar unul dintre administratori este un fost asociat al unui libanez implicat în Afacerea Țigareta I # Piteșteanul Liviu Bănică a primit procură de la ”investitorii” din Constanța ca să se ocupe de alipirea celor cinci terenuri de la Rătești însumând 7,4 ha, pe care se va construi depozitul # Soția lui Liviu Bănică are o firmă de transport a deșeurilor care lucrează cu unul dintre acţionarii firmei din Eforie Sud.
După ce în urmă cu aproape nouă luni incendiul de la depozitul din Câmpulung al firmei Global Eco Center era să producă o catastrofă de mediu, oamenii și autoritățile din județ tratează cu maximă și justificată reticență orice tentativă de investiție în domeniul deșeurilor toxice și al cianurilor. Asta și pentru a înăbuși din fașă orice tentativă de a transforma Argeșul în groapa de gunoi a României. Iar cel mai recent exemplu – unul cu ramificații multiple și foarte interesante – este cel al firmei Eco Dep Des din Eforie Sud, care a cumpărat în 2012 cinci terenuri ce însumează 74.329 mp și care vrea să facă la doar câțiva km de Pitești, la Rătești, în satul Furduiești, un depozit de deșeuri industriale, inclusiv azbest, care face parte din categoria deșeurilor foarte toxice. Numai că, deși a făcut și face numeroase demersuri de a intra în județul Argeș, firma din Eforie Sud se lovește de două impedimente. Prima, și cea mai importantă: printr-o hotărâre dată pe 19 decembrie 2002 și valabilă și în prezent, Consiliul Județean Argeș a interzis ”cu desăvârșire depozitarea pe teritoriul județului Argeș a deșeurilor de orice natură provenite din alte județe sau din afara țării”. În cazul de față, sigur deșeurile ar urma să fie aduse din alte părți, cel mai probabil din zona și din portul Constanța, unde, se știe, acostează vapoare cu deșeuri aduse din toată Europa. Al doilea impediment: oamenii din Rătești au auzit deja că se dorește transformarea comunei lor într-o groapă de gunoi pentru depozitarea azbestului și se opun vehement unei asemenea investiții.
Două treimi din capacitatea totală e destinată deșeurilor periculoase
Ce se dorește, de fapt, la Rătești? Prin proiectul intitulat ”Realizarea unui sistem integrat de colectare, procesare, reciclare și depozitare finală deșeuri industriale, inclusiv azbest”, firma din Eforie Sud vrea să construiască nu unul, ci trei depozite, cu o capacitate maximă totală de depozitare de 307.000 metri cubi! Primul depozit (deșeuri nepericuloase) are pe hârtie o capacitate maximă de 97.000 m.c., al doilea (deșeuri periculoase) – 105.000 m.c., iar al treilea (deșeuri periculoase – azbest) – 105.000 m.c. După cum se observă, peste două treimi din capacitatea depozitului se dorește a fi afectată deșeurilor periculoase ceea ce înseamnă ca avem de a face cu una dintre cele mai mari gropi de profil din țară. Deși primăria Rătești a emis certificatul de urbanism, pe 18 decembrie 2012 (!!!), drumul de la proiect la realitate e unul teribil de complicat. Situația nu este deloc una simplă, mai ales că firma Eco Dep Des din Eforie Sud a devenit și proprietara celor aproape 7,5 hectare de teren. În cazul în care realizarea depozitului de deșeuri periculoase nu se aprobă, afaceriștii de la malul mării ar rămâne nu numai cu buza umflată, ci și cu o suprafață considerabilă de teren nefolosit. Cele cinci terenuri de la Rătești, cumpărate în perioada ianuarie-noiembrie 2012, au fost alipite în luna ianuarie a.c. printr-un act notarial autentificat la BNP Neacșu Alexandru. În total, pentru cele cinci terenuri s-au plătit aproape 700 milioane lei vechi, ceea ce înseamnă circa 15.000 euro. Cel mai mare dintre terenuri, ce are 53.197 mp, a fost cumpărat în urmă cu doi ani pentru suma de 54.000 lei de către firma din Eforie Sud de la familia Iordache Ilie și Marilena. Au mai fost trei terenuri a câte 5.000 mp pentru care s-au achitat în acte sumele de 3375, 3500 și respectiv 5.000 lei, și un alt teren, de 6132 mp, pentru care s-au dat 4.000 lei. Costul total: 69.875 lei. Mai trebuie spus că patru dintre cele cinci contracte de vânzare-cumpărare au fost încheiate la același notar Neacșu Alexandru din Pitești. Al cincilea contract a fost autentificat la un notar din București.
Legătura de business dintre Liviu Bănică și una dintre firmele acționare ale depozitului de deșeuri de la Rătești
Interesant este și faptul că persoana împuternicită de către firma din Eforie Sud pentru a realiza alipirea terenurilor la notar este un piteștean, Liviu Bănică, fostul patron de la Pan Trading. Pe vremuri una dintre cele mai tari firme de distribuție din județ, Pan Trading este acum în insolvență. Liviu Bănică a primit o procură specială în acest sens de la proprietarii din Eforie Sud, iar actul de alipire a fost autentificat pe 28 ianuarie a.c.
Care este însă legătura dintre Liviu Bănică și firma din Eforie Sud? Legătura o găsim în… acționariatul destul de stufos al firmei constănțene. Conform datelor oficiale, la Eco Dep Des sunt acționare trei firme: Eco Fire Sistems (comuna Lumina, jud. Constanța), Remat Group Management București și Atlas Capital București. Interesant e că la Remat Group Management este acționar, alături de Remat Energy, aceeași firmă – Atlas Capital – din formula de trei ce formează acționariatul firmei-mamă din Eforie Sud. Iar de patru ani piteșteanul Liviu Bănică a intrat și el în această industrie rentabilă a deșeurilor periculoase. Mai precis, în 2010 a înființat firma SC ECO LOGISTIC DEȘEURI TOXICE ȘI PERICULOASE SRL, care are ca obiect de activitate transportul de deșeuri periculoase. Iar în noiembrie 2010, firma lui Liviu Bănică a încheiat un contract de preluare deșeuri cu cine credeți? Cu Eco Fire Sistems din comuna constănțeană Lumina, adică unul dintre acționarii de la firma din Eforie Sud care vrea să facă depozit de deșeuri industriale la Rătești. Oficial, Liviu Bănică nu apare în actele firmei Eco Logistic Deșeuri Toxice și Periculoase, firmă ce-și are totuși sediul la adresa acestuia din buletin. Administrator este soția sa, Crina Bănică, tot ea figurând și ca asociat, alături de un anume Alin Ionuț Morteanu. La rândul său, Alin Morteanu mai are și el o altă firmă de profil, intitulată SC Compania de Gestionare a Deșeurilor SRL. Încurcate mai sunt căile industriei deșeurilor…
Revenind la omul de afaceri Liviu Bănică, numele acestuia apare în autorizația de mediu dată pe 3 octombrie 2012 și semnată de către fosta și actuala directoare de la APM Argeș, Mariana Ionescu. Mai precis, în două dintre documentele ce au stat la baza autorizării. Este vorba de ”Certificat de competență profesională pentru transportul rutier pentru persoana desemnată să conducă activitatea de transport rutier de mărfuri, nr. 0051894 din 04.12.2010, eliberat pe numele Bănică Liviu de către Ministerul Transporturilor-Autoritatea Rutieră Română-Agenția Argeș” și ”Certificat de competență profesională a consilierului de siguranță pentru transportul de mărfuri periculoase, eliberat pe numele Bănică Liviu de către Ministerul Transporturilor-Autoritatea Rutieră Română-Agenția Argeș”. Ca o paranteză, Liviu Bănică și directoarea Mariana Ionescu de la Agenția de Mediu sunt bune cunoștințe.
”Marea firmă” din Eforie Sud, profit cât prețul unei perechi de… pantofi
Conform datelor de la Ministerul Finanțelor, firma Eco Dep Des din Eforie Sud a avut în 2012 un profit net de doar… 214 lei și un singur angajat. Acum doi ani, când au cerut certificatul de urbanism de la Primăria Rătești, veniturile firmei au fost de 12.401 lei, iar cheltuielile, de 11.815 lei. Și atunci despre ce mega-investiție, făcută de o mega-firmă, vorbim? Cercetând actele societății din Eforie Sud, mai descoperim un semn de întrebare: unde sunt cheltuielile de 69.875 lei făcute în 2012 pentru achiziționarea celor cinci terenuri de la Rătești? Întrebăm asta, pentru că pe terenul actual de 74.329 mp (rezultat din alipirea celor cinci terenuri pentru care a fost împuternicit Liviu Bănică) apare ca proprietar Eco Dep Des SRL.
Nici firma lui Liviu Bănică (cel împuternicit de societatea din Eforie Sud să alipească cele cinci terenuri cumpărate la Rătești) nu a stat prea bine la afaceri, conform bilanțului pe 2012. Aflăm astfel că, acum doi ani, Eco Logistic Deșeuri Toxice și Periculoase a avut venituri de 125.991 lei, cheltuieli de 158.775 lei și o pierdere de 32.784 lei, totul raportat la un număr de 6 angajați.
Popescu Sandu Ionel, un administrator pe post de ”săgeată”, a fost asociat cu Wael El Ghadban din ”Țigareta 1”
Ce am mai descoperit în continuare? Că unul dintre administratorii firmei din Eforie Sud este un anume Popescu Sandu Ionel, acesta figurând ca administrator și la unul dintre acționarii din formula de trei a firmei-mamă. Popescu Sandu Ionel este și cel care a reprezentat firma din Eforie Sud la parafarea celor cinci contracte de vânzare-cumpărare pentru terenurile din Rătești. Ca detaliu deloc întâmplător, acest Popescu Sandu Ionel a fost asociat timp de 17 ani (între 1994-2011) la firma Torid Group SRL, alături de libanezul Wael El Ghadban, implicat în urmă cu peste 20 de ani în celebra afacere ”Țigareta 1”. Alt detaliu, firma Torid Group a fost radiată în decembrie 2011, iar Popescu deținea la ea doar două acțiuni, semn că era doar o săgeată a intereselor altora.
De altfel, libanezul Wael El Ghadban (fostul asociat al lui Popescu Sandu Ionel, care este, și subliniem asta, unul dintre cei trei administratori ai firmei ce vrea să construiască depozitul de deșeuri de la Rătești) a fost partenerul de afaceri al lui Mike Nassar, eroul principal al afacerii „Tigareta 1”, asasinat în Brazilia, la Sao Paolo, pe 8 martie 2002. Interesantă companie nu, pentru cel care vrea să construiască depozitul de la Rătești, cu ajutorul prietenilor lui din Pitești? Cu patru ani înainte de a da colțul, Nassar a apucat să declare, și cităm de pe Hotnews.ro: „Mă voi răfui personal cu Virgil Măgureanu, dar numai în afara granițelor României. Deocamdată, el (Virgil Măgureanu, n.n) și cu Wael El Ghadban mi-au luat șase milioane de dolari, dar există multe mijloace să-i recuperez, știu eu cum. Eu afirm cu toată responsabilitatea că el este vinovat. El voia bani si eu nu vreau să-i plătesc. Și, până la urmă, m-a presat prin intermediul (…) lui Wael El Ghadban. El, Ghadban, lucra pentru SRI și mai ales pentru Măgureanu personal. Eu nu vând țigări în țară, eu doar le aduc. El, Ghadban, se ocupa de vânzare. (…) El, Ghadban, are relații strânse cu poliția, cu vama și mai ales cu Măgureanu. (…) ”
Mai trebuie spus că Wael El Ghadban este în prezent acționar majoritar la una dintre cele mai mari firme de distribuție din România – Top Brands Distribution. (Și Pan Trading a lui Liviu Bănică era tot o firmă de distribuție, nu?) La fel de interesant e că un asociat al lui Ghadban dintr-o altă firmă a avut legături și cu fiica cea mare a președintelui României. Înainte de a fi notar public, Ioana Băsescu s-a asociat cu elveţianul de origine palestiniană Karim Allan Bandack, patronul firmei „Casa del Habanos“ de la Hotel Hilton, unul dintre sponsorii campaniei electorale a lui Traian Băsescu. Iar asociatul elvețiano-palestinianului Bandack este nimeni altul decât libanezul Wael El Ghadban, la rândul său asociat al ”săgeții” Popescu Sandu Ionel, nimeni altul decât administratorul firmei din Eforie Sud ce vrea să deschidă depozit de deșeuri periculoase la Rătești. Periculoase, încrengături, nu? Asta ca să ne menținem pe linia schemei absolut halucinante expuse mai înainte. Revenind la Ioana Băsescu, aceasta a fost angajată pe post de consultant şi a încasat un salariu lunar de circa 3.000 de euro de la firma Top Services, a palestinianului Bandack, conform săptămânalului Cațavencii din 2012.
Reacţia autorităţilor
Prefectul Mihai Oprescu: ”Se așteaptă avizul Agenției Naționale de Mediu pentru a lua o decizie mai departe”
Am luat legătura și cu trei oameni-cheie pentru a comenta preconizata investiție de la Rătești și șansele ei de a se concretiza. După cum ne-a declarat prefectul Mihai Oprescu, ”se așteaptă avizul Agenției Naționale de Mediu pentru a putea lua o decizie mai departe. După ce va veni răspunsul de la București, vom avea din nou o întâlnire cu juriștii și cu toți factorii implicați.”
Președintele CJ Florin Tecău: ”Nu ne dăm acordul pentru această investiție”
La rândul său, Florin Tecău, președintele CJ Argeș spune că ”Nu ne dăm acordul pentru o asemenea investiție. De altfel, există încă din 2012 o hotărâre de Consiliu Județean prin care se interzice depozitarea în Argeș a deșeurilor din alte județe.”
Gheorghe Matei, primar Rătești: ”Cetățenii nu vor depozit de deșeuri în comună”
Am luat legătura și cu primarul Gheorghe Matei de la Rătești: ”Sunt șanse mici ca această preconizată investiție să se concretizeze. Vom face oricum o consultare a populației, așa cum prevede legea. Însă din ce am discutat până acum în comună, oamenii nu vor o asemenea investiție la Rătești. Iar pentru mine cei mai importanți sunt oamenii din comuna pe care o conduc. Respectăm voința oamenilor.”
Material realizat de Denis Grigorescu
0 Comentarii