Web Analytics
scris marți, 11.11.2025

AEI: România pe locul 21 la cea mai scumpă energie electrică din lume

România se află pe locul 21 în lume la prețul energiei electrice pentru populație, potrivit unei statistici realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), care a analizat tarifele din 144 de țări. Specialiștii explică faptul că prețurile ridicate din ţara noastră sunt rezultatul unei combinații complexe de factori interni și externi, de la capacități de producție insuficiente și pierderi mari în rețele, până la creșterea cererii de energie în regiune și impactul războiului din Ucraina.

AEI: România pe locul 21 la cea mai scumpă energie electrică din lume

România are o energie de aproape 70 de ori mai scumpă decât în Iran, unde se înregistrează cel mai mic preț din lume, și de 58 de ori mai ieftină decât în Insulele Bermude, unde energia este cea mai costisitoare, potrivit Mediafax, care citează o statistică realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI).

Citește și: Radarele pe trepied au surprins aproape 14.000 de vitezomani în doar 10 luni

Prețul ridicat al energiei electrice în România este cauzat de o combinație de factori interni și externi. Principalele motive interne sunt: capacități de producţie insuficiente sau neoptime. În România există perioade în care producţia internă nu acoperă cererea, ceea ce duce la importuri scumpe. Pierderile în sistemele de transport și distribuţie sunt foarte mari, în unele zone ajungând până la 20%; costuri legate de politici, reglementări şi infrastructură. Costul certificatelor de emisii de CO₂ („EU Emissions Trading System”) a crescut, ceea ce creşte costul producerii energiei din surse fosile. Măsurile de tranziţie către regenerabile implică investiţii mari, iar unele tehnologii regenerabile sunt mai greu de echilibrat fiind puternic dependente de vreme; exporturi de energie în momente în care cererea este foarte mică, la fel ca și prețurile și necesitatea de importuri de energie când cererea este foarte mare cu prețuri foarte mari; variaţii mari ale producţiei din hidro, eolian sau solar (ex: secetă, vânt slab) care afectează suplinirea cu energie din surse fosile şi cresc costurile marginale de producţie; creșeterea excesivă a taxelor, accizelor în ultimii ani

Cauze externe: creșterea masivă a cererii de energie în zona Sud Est Europeană urmare a deteriorării infrastructurii energetice din Ucraina și a lipsei combustibilului necesar producerii de energie electrică în Republica Moldova.; zona Est – Europeană, inclusiv România are capacităţi de interconexiune cu pieţele Vest-Europene limitate, ceea ce face ca cererea mare de energie din anumite momente în această zonă să nu poată fu acoperite cu energia ieftină și în exces din Vestul Europei, fapt care determină creșteri importante de preț; creşterea preţului gazelor naturale şi a altor combustibili la nivel european, ceea ce a făcut ca prețul energiei electrice să crească urmare a creșterii costului marginal al producţiei; creşterea cererii globale de energie la anumite momente din zi determinate de variabilitatea producţiei regenerabile (din cauza vremii, condiţiilor hidro etc); impactul războiului din Ucraina asupra lanţurilor de aprovizionare cu combustibili şi asupra pieţelor energetice.

Aceste prețuri mari la energia electrică duc și la consecințe. Astfel, în România, estimări recente indică că între 32% şi 45% din populaţie ar fi afectată de sărăcie energetică, în funcţie de criterii (sursa ORSE), iar aprox. 20% din gospodării au „consum sub jumătate din media naţională” – un indicator de sărăcie energetică extremă. În regiunile mai puţin dezvoltate (ex: Nord-Est), cifra creşte: 30,8% dintre gospodării nu îşi permiteau să acopere nevoile energetice.

De asemenea, gospodăriile cu venituri reduse care plătesc o pondere mare din venit pentru energie au mai puţin de cheltuit pentru alte nevoi, ceea ce reduce cererea internă, consumul și astfel se frâneză economia.

Citește și: Un nou scandal zguduie Consiliul Judeţean. Şeful de la Evidenţa Populaţiei Argeş, acuzat de un superior de la Bucureşti că a blocat digitalizarea oficiilor de stare civilă din judeţ. Directorul de la Evidenţa Populaţiei pe ţară afirmă că judeţul Argeş utiliza o bază de date proprie, paralelă cu cea naţională

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită

Câmpulungul nu vrea sediul OTP Bank

Instituirea calității de oraș istoric a Câmpulungului, având o suprafață mare declarată sit urban, face ca regimul tranzacționării imobilelor să fie...