După rezultatul radiografiei de la alegeri, care demonstrează existența unor noduli periculoși în tot partidul, portocaliii lui Mircea Andrei s-au reunit zilele trecute să-și lingă conturile rănite în campanie și să încerce să-și marcheze, cu jeturi scurte, colțurile întunecoase din subsolul politicii în care i-au mânat alegătorii cu ciomagul votului din 10 iunie. Curaj, găină, că te tai, cam acesta a fost noul slogan politic al PDL-Argeș, care vrea, totuși, să rămână după alegeri și cu sula USL-ului în fund, dar și fată mare. Cel puțin asta este optica președintelui Mircea Andrei, care pozează astăzi în mare victorios, în fața unor oșteni care n-au fire de păr în cap câte idei le vin să-l lase baltă pe fanfaron și să schimbe tricoul la armata ailaltă. Ori să-i dea măcar un picior de ajutor în partea dorsală, să facă bungee-jumping pe scările partidului, la vale. După ce le-a pus tuturor fiola în gură la partid, după ce i-a spălat pe creier și prin conturi cu Mister Proper și după ce le-a apretat circumvoluțiunile, făcându-i să creadă că, dacă-și prind mintea, vor câștiga alegerile nu doar în Argeș, ci și-n județele limitrofe, Stăpânul de Dâmbovița vrea acum să le bage pe gât supușilor mere pădurețe, mângâindu-i pe creștet că sunt portocale. Alegerile s-au pierdut drastic la PDL, asta e realitatea, deși Andrei s-a pozat în toată campania călare pe niște sondaje abrupte, gata să-și rupă gâtul sus pe ele și purtând sub braț o liotă de primari virtuali, din care cei mai mulți s-au dovedit doar niște holograme. Sau panarame. Panaramă este și tot acest spectacol ieftin, ca toate celelalte, pe care îl face senatorul, atunci când nu-și asumă răspunderea pentru o înfrângere din care el ar vrea să pară victorios, iar toți ceilalți niște luzeri. Cu alte cuvinte, Stăpânul încearcă un nou număr de hipnoză în propriul partid: să pară învingător într-un meci pierdut la scor. De data asta nu mai ține vrăjeala. Și-au dat seama și ceilalți că Andrei a devenit o formă politică seacă, golită de conținut. Nu mai are nimic de oferit, nici măcar nimic de dijmuit. Iar de păcălit, i-a păcălit destul. Și rău face Andrei că tot ține coada sus, când ar trebui s-o bage între picioare. Măcar ca protecție, că-i vin vremuri lungi și groase pe la spate. Adio, Stăpâne!
Mihai BĂDESCU