# Conferinţă publică la Biblioteca Judeţeană # Conferința i-a prilejuit primarului din Stolnici, Sevastian Roșu Pupăză, lansarea monografiei comunei. Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeş a organizat marţi, 14 august, sub egida Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului, ediţia a VI-a, un eveniment deosebit: conferinţa publică „Despre sufletul românilor”, susţinută de academicianul Constantin-Bălăceanu Stolnici. În deschiderea evenimentului, a fost prezentată monografia comunei Stolnici, intitulată „Tradiţie, istorie, contemporaneitate”, în care un capitol al lucrării îi aparţine omului de cultură Constantin Bălăceanu-Stolnici. Cartea a fost scrisă de doi tineri istorici, Valentin Motreanu şi Marius Motreanu, care au fost îndrumaţi de academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici.
Octavian Mihail Sachelarie, directorul Bibliotecii Judeţene: „Academicianul Bălăceanu-Stolnici este o personalitate umanistă 100%”
Domnul Octavian Mihail Sachelarie a vorbit despre dimensiunea multivalentă a personalităţii academicianului: „Este un eveniment deosebit pentru noi toţi. Mai rar avem ocazia de a ne bucura de prezenţa unor asemenea personalităţi. Astăzi, devine o necesitate organizarea unor conferinţe publice de acest gen, pentru că avem nevoie de modele. În ceea ce priveşte personalitatea domnului Bălăceanu-Stolnici, există un cumul de însuşiri şi competenţe profesionale de netăgăduit: de la antropologie culturală, antropogeneză, sociologie, la neurologie, neurocibernetică sau neurogeriatrie. Este o personalitate umanistă 100%, un summum de calităţi pe care poporul român le-a dat acestei ţări. În monografia comunei Stolnici, capitolul dedicat familiei Bălăceanu este fabulos, pentru că 700 de ani de istorie reprezintă continuitatea, tradiţia şi trăirea românească autentică.”
Primarul comunei Stolnici, domnul Sevastian Pupăză Roşu, cel care s-a implicat activ în realizarea monografiei şi în organizarea acestui eveniment, a vorbit despre ceea ce reprezintă familia Stolnici, ca marcă stilistică a acestei comune şi a mulţumit domnului Bălăceanu-Stolnici pentru că a acceptat să colaboreze la editarea acestei monografii.
Academicianul Bălăceanu-Stolnici: „Doresc tuturor comunelor să-şi facă astfel de monografii”
Dezbaterea propriu-zisă susţinută de academicianul Bălăceanu-Stolnici s-a axat pe o radiografie a trecutului idilic a satului românesc tradiţional: „Mă bucur că se fac astfel de reuniuni, pentru că mi-aduc aminte, când eram la liceu, se făceau astfel de întâlniri la Teatrul „Alexandru Davila”. Îmi pare bine că aţi păstrat această tradiţie. Vreau să mulţumesc autorilor acestei cărţi pentru faptul că au realizat o monografie foarte bună. Doresc tuturor comunelor să-şi facă astfel de monografii pentru că timpul trece, amintirile se şterg, relicvele dispar şi o să ne trezim cu o ţară globalizată fără istorie. Aceste documente se păstrează în biblioteci şi vor fi citite de generaţiile viitoare. Această monografie este un document care sintetizează o mulţime de date despre un grup de oameni şi care reflectă un spaţiu cultural mai puţin cunoscut (regiunea Sud Muntenia). (…) „Sunt sate în care obiceiurile, tradiţiile, aspectele de cultură folclorică mai există încă. Tradiţia culturală a ţăranului român trebuie să fie corectă. Tradiţia costumului naţional în Stolnici era aproape o obsesie a tinerelor fete să-şi facă ia. Fetele parcă erau coborâte dintr-un mozaic bizantin. Era un spectacol care reflecta o cultură foarte veche. Arta populară şi producţia de folclor avea foarte mult rafinament. Nu exista kitsch pe vremea aceea. Viaţa socială era mult mai politicoasă. În oraşe, acum, viaţa a devenit complet nepoliticoasă. O particularitate a mediului rural era tocmai această comuniune între oameni, această solidaritate. Aceste lucruri dispar.”
„Tradiţia este pe cale să dispară printr-o moarte naturală dictată de către cei care impun evoluţia culturală globală.”
„Bobul de grâu avea o semnificaţie, avea în el dimensiunea sacrului. Era acest aspect al nelaicizării vieţii, era un suflet prezent în toate activităţile vieţii. În jurul superstiţiei de a nu arunca pâinea se crea un mod de viaţă. Era o periodicitate a vieţii: se aştepta primăvara ca să se semene grâul, se cocea grâul, se secera şi se treiera grâul. În spaţiul acela, se crea o atmosferă care făcea parte din mitologia grâului. Biserica era stâlpul în jurul căreia s-a construit tradiţia, cultura şi spiritualitatea românească. Tradiţiile noastre folclorice au elemente precreştine. Acest lucru a menţinut identitatea poporului român şi a făcut ca structura superstiţiilor să piardă elementul păgân şi să se integreze în ţesătura tradiţiilor creştine. Tradiţia este pe cale să dispară printr-o moarte naturală dictată de către cei care impun evoluţia culturală globală. Suntem într-o perioadă în care pericolul laicizării, desacralizării, vine mână în mână cu cea a mecanizării. Din punct de vedere al valorilor spirituale, noi depăşim Europa care s-a laicizat.”
La finalul conferinţei, trupa de căluşari din comuna Stolnici a oferit o reprezentaţie artistică în cinstea academicianului Constantin-Bălăceanu Stolnici.
C. Vandici
0 Comentarii