O decizie a ÎCCJ într-o speţă similară îl poate ajuta de fostul şef de la Evidenţa Populaţiei în procesul cu CJ

# De cealaltă parte, șefa juridicului de la Consiliul Județean spune că invocarea deciziei ÎCCJ l-ar fi putut ajuta pe Badea doar în comisia de disciplină

O decizie pronunțată în vara acestui an de ÎCCJ arată că o măsură similară celei luate de Viorel Badea, care a decis să mărească salariile personalului Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor Argeş (direcţie aflată în subordinea CJ Argeș), nu încalcă legea.

ÎCCJ: „Se raportează la nivelul aceluiaşi ordonator de credite căruia îi sunt subordonate financiar, şi nu la nivel naţional”

Fostul director de la Evidența Populației consideră că această decizie ar clarifica lucrurile și în cazul său, în sensul că ar fi procedat corect când a majorat lefurile personalului, raportat la nivelul salariilor angajaților CJ Argeș, contrazicându-i pe oficialii Consiliului Județean care spuneau că Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor Argeş trebuia să se alinieze la salariile Direcţiilor de Evidenţa Populaţiei din ţară și nu la ale instituţiei care o finanțează.
Pe scurt, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 49/2018 a fost pronunţată după ce Curtea de Apel Craiova a solicitat ÎCCJ dezlegarea unei chestiuni de drept cu privire la interpretarea dispozițiilor din O.U.G. privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv interpretarea noțiunii de „instituție sau autoritate publică”, în situația salarizării personalului din cadrul instituțiilor publice deconcentrate, de același tip, subordonate consiliilor județene, în raport de interpretarea noțiunii de „același ordonator de credite”.
Speţa de la Craiova privea stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare pentru personalul DGASPC, direcţie subordonată Consiliului Judeţean aferent. ÎCCJ a decis în acel caz că „stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare pentru personalul încadrat în direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului se raportează la nivelul aceluiaşi ordonator de credite căruia îi sunt subordonate financiar, şi nu la nivel naţional”.

Alisa Ciobanu: „Este o decizie ulterioară, ce nu poate produce efecte retroactiv”

De cealaltă parte, oficialii CJ Argeş spun că decizia ÎCCJ la care Viorel Badea face referire nu schimbă cu absolut nimic speța pe care, cel mai probabil, fostul director de la Evidența Populației o va invoca în fața magistraților.
„Ea este o interpretare care se aplică pe viitor și doar cu privire la dosarul în care a fost cerută această dezlegare. Această interpretare putea fi invocată în fața comisiei de disciplină. Instanța verifică doar dacă această comisie de disciplină a făcut propunerea conform prevederilor legale în vigoare la acel moment, dacă a respectat procedura urmată de lege și dacă noi, ca și Consiliu Județean, am respectat prevederile legale în vigoare la momentul în care am adoptat hotărârea. Nu poate instanța să aprecieze dacă această aliniere a salariilor se făcea la un anumit nivel al unui ordonator principal de credite. Ar însemna să se subroge comisiei de disciplină, ceea ce instanța nu poate să facă. Dacă invoca la nivel de comisie, era analizată la nivel de comisie apărarea dânsului (…). Este o decizie ulterioară, care nu poate să producă efecte retroactiv și se aplică speței în care a fost dată această dezlegare de drept”, a explicat, pentru Jurnal de Argeş, Alisa Ciobanu, şefa serviciului juridic din cadrul CJ Argeş.
Niciunul dintre procesele dintre Viorel Badea şi Consiliul Judeţean Argeş nu s-a încheiat. „Niciun dosar nu este finalizat definitiv la acest moment. Ele sunt pe rolul instanţelor de judecată în diverse faze procesuale. Dosarul cu privire la suspendarea din funcţie e suspendat la Tribunalul Sibiu şi urmează să fie repus pe rol. Cel cu destituirea – fondul pentru anularea hotărârii prin care a fost sancţionat a avut un termen pe 16 octombrie, iar pe 17 octombrie, la Curtea de Apel Alba Iulia, are termen dosarul prin care se soluţionează recursul împotriva hotărârii de respingere a suspendării”, mai spune şefa serviciului juridic din cadrul CJ Argeş.

Badea a susţinut tot timpul că a fost executat politic

Reamintim că Viorel Badea a considerat încă de la început că înlăturarea sa de la conducerea Direcţiei Generală pentru Evidenţa Persoanelor Argeş este o execuție politică. Anterior deciziei privind mărirea lefurilor angajaților direcției, Badea arătase că subordonații săi nu primesc, de la Consiliul Județean Argeș, aceleași salarii cu cele ale aparatului de specialitate, diferențele ajungând până la 3000 de lei, cu toate că subordonaţii săi muncesc mai mult decât cei de la CJ și că sunt supraaglomeraţi din cauza insuficienței personalului. Pentru decizia luată, Viorel Badea s-a apărat arătând că a aplicat o hotărâre a Curții Constituționale, la fel ca președintele Dan Manu. Fostul director de la Evidenţa Populaţiei Argeș a dat în judecată, anul acesta, consilierii judeţeni ai CJ Argeş pentru că au votat desfacerea contractului său de muncă.