PISA 2025: Aproape jumătate dintre elevii români nu ating nivelul minim la matematică

Rezultatele PISA 2025 readuc în atenție problemele sistemului educațional din România. Elevii de 15 ani obțin rezultate sub media OECD la matematică, citire și științe, iar diferențele dintre elevii avantajați și cei dezavantajați social sunt tot mai mari.

România continuă să se afle sub media țărilor OECD la principalele competențe evaluate prin testarea PISA. Doar 48% dintre elevii români ating nivelul minim de competență la matematică, în timp ce media OECD este de 65%.

La citire, procentul ajunge la 52%, față de 69% în OECD, iar la științe este de 54%, comparativ cu 74%. Cu alte cuvinte, aproape jumătate dintre adolescenții români de 15 ani nu ating nivelul considerat de bază la matematică, iar procentele sunt similare și în celelalte domenii.

România pierde teren la citire

Scorurile obținute în 2025 sunt de 419 puncte la matematică, 413 puncte la citire și 425 de puncte la științe. Față de testarea din 2022, România a pierdut 9 puncte la matematică, 15 puncte la citire și 3 puncte la științe.

Cea mai evidentă scădere se observă la citire, unde rezultatul este cu 15 puncte mai mic decât în urmă cu trei ani.

La polul opus, numărul elevilor care ating cele mai ridicate niveluri de competență este redus. Doar 4% dintre elevii români ajung la nivelurile avansate la matematică, 2% la științe și 1% la citire. În media OECD, procentele sunt de 8% la matematică, 7% la științe și 6% la citire.

Diferențele dintre elevi se adâncesc

Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte ale raportului este legat de inegalitatea socială. La științe, elevii proveniți din familii avantajate socio-economic îi depășesc pe cei dezavantajați cu 122 de puncte. Diferența medie în țările OECD este de 85 de puncte.

În România, decalajul s-a mărit între 2015 și 2025. Performanțele elevilor dezavantajați au scăzut, în timp ce rezultatele celor avantajați au rămas relativ stabile.

Datele PISA arată un paradox. 77% dintre elevii români se declară curioși, iar 63% spun că depun un efort suplimentar atunci când întâmpină dificultăți. Cu toate acestea, rezultatele obținute sunt în continuare sub media OECD. Mai mult, 22% dintre elevi consideră că școala este o pierdere de timp.

Inteligența artificială intră tot mai mult în activitatea școlară

Aproximativ 40% dintre elevii români folosesc chatboți AI pentru activități de învățare cel puțin o dată pe săptămână. Instrumentele sunt utilizate pentru documentare, rezumarea unor texte sau redactarea temelor.

În același timp, elevii români folosesc dispozitive digitale, în medie, 1,6 ore pe zi pentru învățare și 1,7 ore pentru activități recreative. Distragerile digitale sunt asociate cu rezultate mai slabe. Elevii expuși frecvent unor astfel de întreruperi pierd, în medie, 18 puncte la științe, față de 11 puncte în media OECD.

În cele două săptămâni dinaintea testării, 33% dintre elevii români au lipsit cel puțin o zi de la școală. 39% au lipsit de la cel puțin o oră, iar 65% au întârziat. Față de 2022, absenteismul s-a redus, însă întârzierile au crescut.

Nu toate rezultatele sunt negative

Raportul PISA evidențiază și câteva evoluții favorabile. Doar 13% dintre elevii români învață în școli care reclamă un deficit de profesori, față de 39% în media OECD. Nivelul bullyingului a rămas relativ stabil, iar sprijinul familiei nu s-a redus.

De asemenea, ponderea elevilor din școli afectate de lipsa materialelor didactice a scăzut de la 38% în 2022 la 24% în 2025. România obține rezultate bune și în ceea ce privește preocuparea pentru mediu. 73% dintre elevi spun că vor să contribuie la protejarea mediului prin viitoarea lor profesie, față de 62% în media OECD.

Peste 7.700 de elevi au participat la PISA 2025

La testarea PISA 2025 au participat 7.725 de elevi din 322 de școli din România. Aceștia sunt reprezentativi pentru aproximativ 172.000 de adolescenți de 15 ani, adică aproximativ 76% din totalul generației. Datele României au îndeplinit standardele de calitate ale evaluării PISA.

Rezultatele indică faptul că nivelul competențelor de bază rămâne una dintre principalele provocări ale educației din România, în timp ce decalajele sociale continuă să influențeze puternic performanța școlară.