Deficitul bugetar a scăzut la 2,3%, după primele șapte luni din 2026, față de 4%, în aceeași perioadă din anul trecut

Potrivit execuției bugetare publicate de Ministerul de Finanțe, la finalul lunii iulie, statul cheltuise cu -4% mai puțin pe salariile bugetarilor. Reducerea este însă mult mai mare în administrația centrală (-6%) decât în cea locală (-2,5%). Tăierea schemei de personal din administrația locală a fost o temă majoră de conflict între PSD și PNL, înainte de căderea Guvernului Bolojan.

Principalele evoluții, pe partea de venituri:

• La exact un an de la majorarea TVA, încasările statului din această taxă au crescut cu +26%. Deși pare mare, procentul este totuși un efect al inflației, suprapusă cu majorarea procentuală de 2% (care raportat la cuantum înseamnă aproximativ +10%).
• Încasările din taxarea profitului și a salariilor au crescut cu circa +8,5%, sub inflație, ceea ce sugerează o reducere substanțială a valorii adăugate brute (care face cea mai mare parte a PIB)
• Pe total, veniturile statului au crescut în primele șapte luni cu +11,2%, la o inflație anuală de 8,1%, dar asta și pentru că banii veniți din PNRR s-au dublat (+124%), iar intrările de la UE au urcat la aproape 20 de miliarde de lei (+30%)

Principalele evoluții, pe partea de cheltuieli:

• Cheltuielile salariale ale bugetarilor au scăzut cu -4%
• Achizițiile de servicii au crescut cu +11%
• Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 8,4 miliarde de lei (+26%)
• Investițiile statului, altele decât cele finanțate de UE, au scăzut cu -17%, la doar 1,3% din PIB. De remarcat faptul că, deși există o oarecare reducere a finanțarilor de la buget pentru proiectele locale, acestea au rămas la o sumă comparabilă cu cea de anul trecut (o altă concesie făcută PSD pentru trecerea bugetului în parlament), în timp ce investițiile făcute de administrația centrală au scăzut la jumătate.
• Pe total, cheltuielile statului în primele șapte luni au crescut cu +2,9%, brut, ceea ce, la o inflație de peste 8%, înseamnă o reducere reală semnificativă.

De notat că raportarea se face la un PIB prognozat să crească în acest an cu 1%, iar dacă această țintă nu va fi atinsă (foarte probabil, în condițiile crizei energetice), deficitul devine mai mare ca procent, la un PIB mai mic.