Islanda respinge reluarea negocierilor cu Uniunea Europeană. 52,5% dintre islandezi au spus „Nu” la referendum

Islanda a respins reluarea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, după referendumul organizat sâmbătă, 29 august. Potrivit rezultatelor prezentate de televiziunea publică islandeză RÚV, tabăra care s-a opus reluării discuțiilor cu Bruxelles-ul a obținut un avantaj suficient de mare pentru ca rezultatul să fie considerat clar, chiar dacă numărătoarea nu era încă încheiată oficial într-o circumscripție.

La momentul raportării rezultatelor parțiale, „Nu” avea 52,5% dintre voturi, în timp ce „Da” obținuse 47,5%. În afara circumscripției Sud-Vest, unde numărătoarea urma să fie finalizată, diferența în favoarea taberei „Nu” era de 8.598 de voturi.

Întrebarea adresată alegătorilor a fost dacă Islanda ar trebui să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

Ce ar fi însemnat un vot favorabil

Un rezultat favorabil reluării negocierilor ar fi permis guvernului de la Reykjavik să redeschidă discuțiile cu Bruxelles-ul. Chiar și în acest scenariu, aderarea efectivă la UE nu ar fi fost automată. O eventuală înțelegere ar fi trebuit să fie supusă ulterior unui nou referendum.

Islanda și-a depus candidatura pentru aderarea la UE în 2009, în urma crizei financiare care afectase puternic economia națională. Negocierile au început în 2010 și au înregistrat progrese în mai multe domenii, însă au fost suspendate în 2013, pe fondul opoziției interne față de aderare.

Cererea de aderare nu a fost retrasă oficial, astfel că reluarea negocierilor a rămas posibilă.

De ce este importantă decizia pentru Islanda

Referendumul s-a desfășurat într-un context geopolitic diferit de cel în care Islanda a început negocierile cu UE. Țara este membră NATO, însă nu dispune de o armată proprie și se bazează pe cooperarea cu aliații pentru securitate. Războiul din Ucraina, preocupările privind activitatea Rusiei în Atlanticul de Nord și incertitudinile legate de politica Statelor Unite au readus în discuție relația Islandei cu Europa.

Și argumentele economice au avut un rol important în dezbaterea privind aderarea. Islanda are deja acces la piața unică europeană prin Spațiul Economic European și face parte din spațiul Schengen. În schimb, țara nu participă la procesul de adoptare a regulilor europene pe care le aplică.

Susținătorii aderării consideră că statutul de membru ar putea oferi Reykjavikului o influență mai mare asupra deciziilor europene și un plus de stabilitate economică. Pentru unii alegători, inclusiv posibilitatea adoptării monedei euro reprezintă un argument în favoarea integrării.

Pescuitul și suveranitatea, în centrul opoziției

Tabăra eurosceptică a pus accentul în special pe păstrarea controlului național asupra resurselor și deciziilor interne. Pescuitul este unul dintre domeniile cele mai sensibile. Industria are o importanță majoră pentru economia și identitatea Islandei, iar opozanții aderării se tem că integrarea în UE ar putea limita capacitatea Reykjavikului de a controla apele teritoriale și cotele de pescuit.

Agricultura și dreptul Islandei de a-și stabili propriile politici au fost, de asemenea, printre temele centrale ale dezbaterii.

Prin urmare, rezultatul referendumului nu reprezintă doar o decizie privind reluarea unor negocieri cu Bruxelles-ul. Pentru Islanda, votul reflectă o alegere între apropierea de Uniunea Europeană, cu posibile avantaje economice și de securitate, și menținerea unui grad cât mai mare de autonomie în luarea deciziilor.