O poveste adevărată şi, mai ales, pilduitoare. Patronul unui cunoscut spital din Piteşti a construit un schit pe banii săi şi s-a călugărit

Omul de afaceri Nicolae Frățilă, fondatorul Spitalului de Recuperare „Sf Nicolae” din Pitești, a devenit monahul Nicandru

Slujba de târnosire a așezământului monahal din Câmpulung, de pe str. Livadie, a avut loc duminică 23 august, în prezența ÎPS Calinic Argeșeanul și a PS Benedict, episcopul Sălajului

„Încet,încet, mă retrag din toate business-urile și toate cele lumești. Am binecuvântare, ușor, ușor, fără grabă, pentru că sunt situațiile astea economice nefavorabile și știu că mulți oameni depind de noi”, ne-a mărturist proaspătul monah Nicandru

Duminică, pe 23 august, Schitul „Nașterea Maicii Domnului” din Câmpulung Muscel, str Livadie nr.11, a trăit una dintre cele mai importante zile din istoria sa. Noul lăcaș de cult, deosebit de frumos și așezat într-un cadru natural pitoresc, a fost târnosit în cadrul unei slujbe solemne, în prezența ierarhilor, a clericilor, a ctitorilor și a numeroși credincioși. A fost săvârșită Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, în altarul de vară al schitului, de către Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, împreună cu Preasfințitul Părinte Benedict, Episcopul Sălajului, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi. Dincolo de frumusețea și solemnitatea momentului, ziua a avut și o profundă încărcătură duhovnicească. Omul de afaceri Nicolae Frățilă, ctitor al așezământului, a primit chipul monahal, devenind călugărul Nicandru.

De ce un om de afaceri a făcut pasul spre o viață monahală?

Nicolae Frățilă e cunoscut mai ales ca om de afaceri implicat în domeniul sănătății. A fondat o fabrică de medicamente în anii ’90, iar în anul 2008 a pus bazele Spitalului de recuperare „Sf. Nicolae” din Pitești. Peste 18 ani, în iunie 2026, a decis să facă alt pas și a fost tuns în monahism. Alegerea vieții monahale a venit după ce Nicolae Frățilă a decis să ridice, pe banii săi, schitul din Câmpulung, de pe str. Livadie. Astfel, ctitorul a devenit nu doar binefăcător al unui așezământ monahal, ci și viețuitor al acestuia. Prin tunderea în monahism, Nicolae Frățilă a primit numele de Nicandru, intrând într-o nouă etapă a vieții sale, dedicată credinței, rugăciunii și slujirii Bisericii. Momentul a dat o semnificație aparte întregii sărbători de la Chilii, întrucât ziua în care biserica a fost consacrată lui Dumnezeu a coincis cu începutul unei noi vieți pentru unul dintre cei care au contribuit la ridicarea ei.

Uneori, dincolo de o sfințire, de un eveniment sau de un nume, se află o poveste despre o alegere care schimbă o viață. Iar povestea Părintelui Nicandru pare să fie tocmai una dintre acestea: „Eu sunt crescut într-o familie de oameni evlavioși și am fost cu credință, încă de când m-am încreștinat. Tinerețile, regimul în care am trăit, m-au ținut puțin mai departe de cele sfinte, dar odată cu așa zisa revoluție m-am apropiat de Dumnezeu pentru că făceam un pas înainte și doi înapoi. L-am cunoscut în 1992 pe Preacuviosul Ioasaf de la Cotmeana, care a fost pentru mine schimbarea vieții mele. Am devenit fiul lui duhovnicesc și un ortodox practicant, de data asta. Și toate au început să meargă așa cum trebuie să meargă. De atunci, numai cu ajutorul bunului Dumnezeu, am reușit să fac tot ce am făcut până acum, până în zilele de azi. Am fost tuns în monahism în ziua de 18 iunie 2026. Este o mare împlinire care îmi schimbă total viața. Sunt în mănăstire, la Chilii, aici mă nevoiesc tot restul vieții mele. Continuăm aici, mai avem de construit aici, la schit, dar sunt în altă calitate. Încet, încet, mă retrag din toate business-urile și toate cele lumești. Am binecuvântare, ușor, ușor, fără grabă, pentru că sunt situațiile astea economice nefavorabile și știu că mulți oameni depind de noi”, ne-a mărturist noul monah, Nicolae Frățilă.

Zidirea unei biserici s-a întâlnit cu zidirea sufletească a unui om

După târnosirea bisericii, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârșită în altarul de vară al schitului. Slujba arhierească a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, împreună cu Preasfințitul Părinte Benedict, înconjurați de soborul slujitor.
La finalul Sfintei Liturghii, Arhiepiscopul Calinic a acordat mai multe distincții clericilor și binefăcătorilor care au sprijinit construirea și înfrumusețarea noului așezământ. Între cei onorați s-au aflat și ctitorii schitului, părintele Nicandru Nicolae Frățilă și doamna doctor Maria Osman Fidan, cărora le-a fost conferită Medalia Omagială „Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș”. Distincția acordată părintelui Nicandru are o semnificație aparte, întrucât recunoaște contribuția sa la ridicarea schitului. Astfel, numele său rămâne legat atât de zidirea acestui așezământ, cât și de începutul unei noi vieți în biserică.

Schitul „Nașterea Maicii Domnului” a prins contur într-un timp relativ scurt. Lucrările au început în ianuarie 2024 și s-au încheiat în august 2026, după proiectul arhitectului Adrian Păun și cu participarea mai multor constructori, meșteri și artiști. Noul așezământ poartă mai multe hramuri: Nașterea Maicii Domnului, Sfântul Ierarh Nicolae, Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina și Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica. Biserica a fost împodobită cu pictură în frescă și mozaic, iar ansamblul monahal cuprinde, pe lângă biserică, chilii, bibliotecă, spații administrative și o clopotniță prevăzută cu trei clopote. Tot în cadrul ansamblului a fost amenajat un altar de slujbă de vară, cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, spațiu în care a fost celebrată Sfânta Liturghie după târnosirea bisericii.

„Acum 6 ani m-am îndrăgostit de aceste locuri, la prima coborâre din mașină”

Dar, despre alegerea locului noii mănăstiri, ne povestește tot părintele monah Nicandru: «Aici am ajuns acum vreo șase ani, m-am îndrăgostit de aceste locuri la prima coborâre din mașină și am zis să fac ceva. Am cumpărat un teren micuț de 1700 de metri și o casă de 110 ani. Am mai cumpărat lângă încă două terenuri și am făcut acolo 15.000 de metri pe care am consolidat și restaurat mai întâi acea căsuță. După care am construit acolo o pensiune, apoi un hotel și, în timp ce construiam, stând de taină cu Înaltpreasfințitul (n.red. Arhiepiscopul Calinic Argeșeanul), acesta a spus că este un loc minunat și că este păcat că această zonă părăsită de oameni, nu de Dumnezeu, să nu se ctitorească o bisericuță, un schit, o mănăstire. Și am început să căutăm împreună un teren ca să putem edifica această binecuvântare care i-a venit în minte arhiepiscopului nostru. Și am tot căutat și am căutat, și am găsit aici o râpă. Dânsul nu prea era de acord - „mai căutăm, mai căutăm...”. Și la un hram al Paraclisului Spitalului Sf. Nicolae din Pitești, de hramul Sfântului Maxim, după ce am servit masa, zice: „Hai, toată lumea mergem la Câmpulung acum. Mergem la Câmpulung să sfințim locul pentru mănăstire! Aveți ce v-am spus, ca să fiți pregătiți tot timpul?”. Am răspuns că am o cruce, unelte, un hârleț, o lopată. Și împreună cu tot soborul care participase la slujba de hram, am mers la Câmpulung și am sfinţit locul. Am zis: Gata, asta e! Și așa ne-am apucat de construit. Asta a fost pe data de 21 ianuarie 2024. Maica Domnului a construit, prin mine. Nimic nu e greu, dacă e voia lui Dumnezeu!».

Cum spuneam la începutul reportajului, duminică, 23 august 2026, numeroși oameni au luat drumul dificil de urcat pe dealul Mățăului. A fost greu de urcat drumul abrupt și sinuos, iar pentru că pe zona recent pietruită autoturismele se blocau în pietriș, au fost puse la dispoziție mai multe microbuze care să îi transporte pe oaspeți. Iar Poliția Locală și primărița Elena Lasconi, personal, au supravegheat ca totul să decurgă fără incidente. A fost însă o zi impresionantă, o zi în care zidirea unei biserici s-a întâlnit cu zidirea sufletească a unui om. Iar între piatra sfințită a noului locaș și făgăduința monahală a Părintelui Nicandru se conturează povestea unei comunități care își așază începuturile sub semnul credinței și al slujirii.