Răsturnare spectaculoasă în criza energetică: vântul din Dobrogea aduce peste 2.000 MW în sistem

România a primit un răgaz nesperat în plină criză energetică, după ce intensificarea vântului a dus producția eoliană la peste 2.000 MW. Sâmbătă seara, în intervalul de maxim consum, producția națională a depășit necesarul intern, iar România a avut din nou energie disponibilă pentru export.

În jurul orei 21:30, sistemul energetic național producea mai mult de 7.000 MW, în timp ce consumul era de aproximativ 6.500 MW. Diferența de peste 500 MW putea fi direcționată către piețele externe. Cea mai importantă contribuție a venit de la parcurile eoliene din Dobrogea, care asigurau aproximativ 2.460 MW, adică circa 35% din producția internă.

Vântul a continuat să susțină sistemul și duminică dimineață. La ora 07:34, România producea 5.623 MW, dintre care 2.076 MW proveneau din centralele eoliene. Astfel, energia eoliană reprezenta aproape 37% din producția totală a țării și devenise principala sursă de electricitate din sistem la acel moment.

Restul producției era asigurat de hidrocarburi, cu 1.232 MW, cărbune, cu 787 MW, energie nucleară, cu 684 MW, și hidroenergie, care furniza 579 MW.

Schimbarea este semnificativă după mai multe zile în care producția eoliană a fost foarte redusă. Potrivit datelor operative ale Transelectrica, media zilnică a energiei produse de turbine a fost de doar 113 MW pe 1 august, 173 MW pe 2 august, 167 MW pe 3 august, 258 MW pe 4 august și 171 MW pe 5 august.

Revenirea vântului a redus astfel presiunea asupra sistemului într-o perioadă în care România se confruntă simultan cu un consum ridicat, secetă și disponibilitate redusă a unor surse importante de producție. Unitatea 1 de la Cernavodă este oprită din 28 iulie, astfel că producția nucleară este asigurată în prezent de Unitatea 2, cu aproximativ 680 MW.

Nivelul foarte scăzut al Dunării afectează, de asemenea, producția hidroenergetică, în timp ce temperaturile ridicate mențin presiunea asupra consumului de electricitate.

Pentru moment, însă, vântul a schimbat balanța. De la situația în care România ajungea să importe cantități mari de electricitate, inclusiv peste 2.000 MW în anumite intervale de seară, țara a trecut la un excedent de producție în timpul vârfului de consum.

Avantajul poate dispărea însă la fel de repede dacă viteza vântului scade. Producția eoliană este variabilă, iar pierderea într-un timp scurt a celor peste 2.000 MW furnizați acum de turbine ar pune din nou presiune pe celelalte surse disponibile și pe importurile de energie.

Citește și: Turist de 84 de ani dispărut în munți. Salvamontiștii argeșeni îl caută