„Abia după 17 zile de la internare am renunţat la masca de oxigen”

# Covidul există! Din femeie tânără şi sănătoasă, Marieta Cantea a ajuns bolnavă şi cu plămânii făcuţi praf # Marieta Cantea e asistentă la Spitalul Municipal Câmpulung și e cea care i-a strigat doctorului Trăilă că ”are suflet de câine” # Tot ea a cerut DSP să îl deshumeze pe pacientul bănuit că a îmbolnăvit tot spitalul și căruia nu i s-a făcut testul Covid! # E vorba de pacientul Timaru, care a și murit în spitalul din Câmpulung, după ce a fost adus din focarul de coronavirus de la Godeni
Pentru mulți, imediat după anunțarea pandemiei și a măsurilor fără precedent, primul instinct, cel al fricii în fața necunoscutului, a fost urmat de cel al negării cu vehemență a virusului, a bolii în sine. Explicația acestor stări contradictorii, a încrederii mai curând în teorii conspiraționiste ar putea-o oferi, cu siguranță, specialiștii, psihologii, sociologii. Însă luni am stat de vorbă cu o asistentă infectată cu Covid, o argeșeancă ce a luptat cu virusul până aproape de a fi ucisă de el. E vorba de o femeie care, din tânără și sănătoasă, a ajuns bolnavă și cu plămânii făcuți praf. Se numește Marieta Cantea și este asistentă la Spitalul Municipal Câmpulung, Secția Boli Interne. Ea a contactat boala îngrijind un pacient cu Covid din Godeni, care a și murit după ce a fost îngrijit de o mulțime de infirmiere, medici și asistente de la spitalul din Câmpulung. Care bineînțeles că habar nu aveau, pentru că bolnavul nu fusese testat când a fost internat în spital. Am vorbit cu Marieta acum, după externarea din secția Covid de la Mioveni, despre tot iadul prin care a trecut, într-un moment în care încerca să-și prelungească concediul medical. E departe de a se simți mai bine și are plămânii afectați. În final i s-a dat concediu medical, însă pentru o boală oarecare, nu pentru Covid, fiindcă această boală nu există în catastife!

„Încă mă resimt, am avut una dintre formele cele mai grave”

“Încă mă resimt, fiindcă am avut una dintre formele cele mai grave, și acum alerg după un concediu medical. Nu mă simt în stare să mă duc la serviciu, pentru că obosesc foarte repede. Tot plămânul mi-a fost afectat. Era de sus până jos punctat, imagini multiple în geam mat, care apar ca niște pete albe, ca niște găuri, la raze și la tomograf. Când m-am internat și am făcut tomograful, plămânul era afectat pe partea cu toracele și apoi la raze, la Mioveni, era cuprins tot, de sus până jos și în centru. Dacă nu îmi reveneam în 24 de ore, eram intubată, așa mi-au spus. Pentru 24 de ore mi s-a dat ultimatum. Am plecat la Mioveni pe picioarele mele, optimistă, am zis că iau tratamentul, mă negativez și vin acasă. Nu m-am așteptat să ajung în felul ăsta! Pe 5 aprilie am fost la Infecțioase, în 7 am fost la Mioveni. Eram afebrilă, dar am început să mă simt rău, nu mai aveam oxigen. Am avut primul puseu de febră și în a patra zi de afebrilitate mi-au recoltat probe. A fost în sâmbăta Paștelui. Sâmbătă și duminică de Paște mi s-au recoltat probe, amândouă au fost negative! Și medicii mi-au spus că nu își explică. Nu mă așteptam la un test negativ până la sfârșitul lunii la situația în care am fost. Nu am avut niciun test pozitiv. Abia după șaptesprezece zile de la internare am renunțat la masca de oxigen.

Ciudat! Pe scrisoarea medicală de la externare s-a scris că are Covid. Pe certificatul medical, boală obișnuită

Femeia ne-a mai spus că diagnosticul pe care l-a primit este de boală cronică obișnuită, codul pe certificatul medical fiind acela cu care se înscrie în documentația spitalicească o boală cronică obișnuită, dar că pe scrisoarea medicală scrie Covid 19 cu complicații pulmonare. “Concediul medical este dat pe cod de boală obișnuită-01! De neimaginat! Nu Covid. Nici măcar la boală profesională nu intrăm, pentru că mi s-a spus că nu s-a definitivat ancheta la DSP. Și nu este nici infectocontagioasă, că nu e codul trecut în grila de diagnostice. Nu îmi imaginez cum se poate asta! Adică mie, pe externare, îmi scrii Covid-19- Sars, cu o polologhie de diagnostice, dar codul de boală este 01. Adică cel pe care se dă indemnizația. Noi trebuia să avem concediile plătite 100%. Însă nu, avem concediile plătite 75%, ca oricare boală, insuficiență renală, de astea…”

„Nu ne-am îmbolnăvit la Kaufland sau la cafea, cum ne-au spus cei de la DSP!”

Foarte importantă este modalitatea în care Marieta s-a infectat, având în vedere locul de muncă, faptul că a lucrat cu bolnavi provenind de la Godeni în acea perioadă în care comuna musceleană era, practic, un focar. „Noi bănuim un bolnav – Timaru. Acest Timaru mi-a fost adus în noaptea de 22 martie în gardă, mie și doamnei doctor Rogociu, cu febră 40, cu insuficiență respiratorie. Nu a catadicsit nimeni să îi facă măcar un test rapid, știind că Godeniul bubuise cu infecție Covid, era carantinată toată localitatea. Iar pe ăsta l-a găsit pe stradă salvarea, avea buletin de Câmpulung, dar el, de fapt, locuia împreună cu nevastă-sa în Godeni. Acest bolnav, Timaru, a murit în a cincea zi de la internare, a murit în secție la noi. Nu i-a făcut nimeni niciun test. Noi asta am bănuit, că am luat de la el. Și asta am declarat toate cadrele medicale de la Câmpulung care ne-am infectat, la ancheta epidemiologică făcută de către DSP. Că ne-au întrebat cu cine a luat contact Timaru, cu îngrijitoarele, cu infirmierele, pentru că el nu se putea deplasa. L-au spălat, l-au schimbat, l-au sondat, adică am petrecut mult timp cu el în salon, iar noi nu aveam echipament Covid, că Spitalul Câmpulung încă nu era declarat ca spital Covid. Nu aveam decât simplele măști pe care le vedeți că umblă toată lumea cu ele pe stradă și o pereche de mănuși. Și asta în condițiile în care stai mai mult de 15-20 de minute în salon cu acest bolnav, geamurile fiind închise, fiindcă la noi s-au mai aruncat pacienți pe geam. Am cerut la DSP, doamnei directoare Honțaru, să-l deshumeze pe acest Timaru și să îl testeze, că eu nu m-am infectat la Kaufland, cum au spus dânșii. «Apelul dvs. a fost înregistrat», mi s-a spus scurt. Foarte bine, mă numesc Cantea Marieta, sunt asistent medical în Boli Interne Câmpulung. Nu mă feresc de nimeni! Trebuie să vă mai spun că materiale s-au cerut tot timpul, însă nu ni s-au dat pe motiv că nu sunt pe stoc. Iar apoi au avut tupeul să ne spună că ne-am infectat de la Kaufland. Da, așa ne-a spus DSP-ul, că de la Kaufland am luat coronavirusul. Nici nu știu ce rezultate are această anchetă, dar s-a spus clar că ne-am infectat la cafea, în cabinet, una pe alta! Iar eu nu m-am îmbolnăvit nici la Kaufland, nici la cafea!”.

„La mine, corpul a luptat 15 zile cu acest virus și mi-a terminat plămânul”

Date fiind fel de fel de teorii ale conspirației, am întrebat-o pe femeia de 40 de ani, perfect sănătoasă înainte, dar ai cărei plămâni s-au umplut de găuri, dacă ea crede că virusul există.
„Există! Dar probabil este o boală cu care unii luptă și reușesc. Cum au fost unii colegi de ai mei, care nu au avut decât febră și pe plămâni nu le-au apărut pete. La mine, corpul a luptat cu acest virus 15 zile, de am ajuns la 2000 de leucocite, imunitate zero. Un om normal și sănătos are 4700 de leucocite. Eu am avut 2000 și nu am avut decât două puseuri. O zi de frisoane cu temperatură 36,4 și un puseu de febră 39. Ieșisem duminică dimineață, pe 5 aprilie, din tura de noapte, în Covid CPU, unde am fost detașată în interiorul Spitalului Câmpulung, și am anunțat infecționistul. La unii a fost o imagine în geam mat pe plămân, dar la mine au fost multiple. Imaginea în geam plat se vede ca o pată albă în plămân, ca și cum ar fi o gaură, cât un buric de deget sau cât o unghie de la degetul mic… Se vede ca o gaură în plămân la raze și la computerul tomograf. Cred că a prins pe toată lumea nepregătită infecția din Spitalul Câmpulung”.

„Da, eu i-am strigat dr. Trăilă că are suflet de câine!”

În continuare, Marieta Cantea ne-a spus și odiseea ei medicală și umană de la Mioveni, unde a fost transferată: ”Am fost prima internată la Spitalul Mioveni, acolo unde, la început, acum poate s-o mai fi schimbat ceva, pacienții erau ținuți ca în ghenă, în condiții inumane. Pentru bolnavii care stau internați până la 35 de zile, cu probleme pulmonare, să nu ai tu un pat să se ridice la 160 de grade? Să nu ai o saltea să dormi pe burtă, că asta ne spuneau medicii ATI-ști?! A fost o infirmieră de la Județean… A făcut o depresie urâtă fata asta. Dacă colega ei nu o prindea, se arunca pe geam. Asta s-a întâmplat în spitalul ăla de la Mioveni și domnul director Trăilă era în curte și urla ca disperatul. Da, eu sunt cea care i-a strigat că tratează oameni, nu animale, și că are suflet de câine dacă procedează în felul ăsta. «Mai du-te dracu’ și taci din gură, că știu eu ce am de făcut!», mi-a răspuns. Sper să nu îl mai întâlnesc pe acest om, că nu răspund de faptele mele… Ca să revin la Covid, da, există! Am avut și eu multe rude, mulți prieteni cărora nu le venea să creadă până nu m-au văzut pe mine prin ce am trecut. Acum să îi vedeți pe toți, cu mască, cu mănuși!”…