Anul școlar a început deja dar problemele din sistem nu sunt peste tot rezolvate. Pe unii din dascălii care au primit repartiții în urma Concursului de Titularizare, îi așteaptă, în școlile lor, un refuz al decontării navetei, conform legii, astfel că ei vor avea un venit mai mic decât colegii lor din celelalte unități. Soluția o reprezintă procesele, al căror singur rezultat cert este crearea unei atmosfere tensionate în școală, neprielnică actului educațional.
# Ce trebuie să facă un profesor pentru a se asigura că primește banii pe navetă?
– Legal, profesorilor navetiști li se decontează benzina, câte 7,5 l/100 km, sau abonamentul ori biletele pentru distanța respectivă. Și vorbim de suma integrală – altfel, dacă s-ar deconta jumătate, și profesorul ar trebui să-și facă și el activitatea la clasă tot pe jumătate. Nu suma contează, ea poate fi 1 leu sau 1 miliard, ci e vorba de dreptate mai mult decât de bani. În general, contabilitatea și secretariatul fac ceea ce trebuie, în toate școlile, pentru că asta intră în fișa postului lor. Adică depun actele pentru decont la primării și ele sunt luate în calcul ca dovezi, de către instanțe, la nevoie. Iar noi ne judecăm, pentru membrii de sindicat, chiar dacă procesul poate dura 2 ani sau 3 ani, cu tot cu executarea silită – banii se plătesc, în acest caz, cu tot cu dobânzi și cheltuielile de judecată.
# Și apelează cei nedreptățiți la această cale?
– Ce-i drept, unii aleg să scoată banii din buzunarul propriu, spunând că și așa au o perioadă de doar un an în școala respectivă și nu le trebuie o atmosferă împotriva lor. Le e teamă că vor fi supravegheați la ore, urmăriți, că anumiți elevi vor fi influențați să depună plângeri împotriva lor, că le vor fi făcute înscenări – lucruri frecvente. Unii chiar spun: „Ştiu că sindicatul mă apără, dar, până se face dreptate, eu voi avea mult de suferit” – și, ca să nu fie hărțuiți la locul de muncă, pe toate planurile, preferă să îndure și să ducă jugul. Totuși, sunt și unii care au puterea să reziste hărțuielii – mai ales din partea reprezentanților Consiliului Local. Iar alții nici măcar nu vin să ne spună, tocmai pentru acele amenințări că vor fi urmăriți și supravegheați.
# Se întâmplă des astfel de refuzuri?
– În ultimii 10 ani am avut procese cu vreo 30 de unități, mai ales din sudul județului, care nu voiau să plătească naveta – ele au fost soluționate corespunzător. Orașele, din ce știu, decontează, n-au asemenea probleme. A fost doar o discuție, la un moment dat, între Pitești și Câmpulung; se punea întrebarea cine să plătească dacă un profesor din Pitești predă la Câmpulung. Și, evident, obligația revine unității administrativ teritoriale pe raza căreia funcționează unitatea de învățământ respectivă.
# Există și în prezent astfel de cazuri?
– Da, în acest moment, la Școala „Țârcovnicu” din Popești avem chiar hotărâre judecătorească pentru naveta a trei profesori pe ultimii 3 ani, dar se refuză și plata sentinței. Poziția Primăriei este că n-au nevoie de navetiști, că pot aduce ei din sat suplinitori, care stau pe bară fiindcă n-au luat examenul. Suma n-ar fi mare, e de 1.500 lei/profesor, deci 1.000 de euro în trei ani, dar Consiliul Local și şcoala nu acordă banii (care includ și dobânzi și cheltuielile de judecată, inclusiv pentru expertiză), Primăria nu dă, Inspectoratul nu dă, deși actele de decont s-au depus, lună de lună, pe ultimii 3 ani. În această situație, procedura de executare prevede blocarea tuturor conturilor. Nici la Stâlpeni naveta pe un an pentru 11-15 persoane nu a fost plătită până acum. De asemenea, la Țițești se refuză naveta pentru 7-8 profesori pe o perioadă de 1 an și jumătate, iar procesul e încă pe rol. Și avem unele semnale că astfel de situații mai există și în alte comune, iar noi vom începe procese în fiecare caz în parte.

Primarul de la Popești, decont din vorbe: „Deja am plătit”

Primarul din Popești, Ion Mihai, spune că ar avea într-adevăr în zonă suplinitori pentru posturile libere (cel mai departe în comunele învecinate), dar nu recunoaște că aceasta ar fi poziția sa oficială. „Da, am avea pe unii, dar n-am spus vreodată că stabilesc eu cine vine și cine nu vine să predea. Dânșii de la sindicat au fost invitați odată la Consiliul Local, dar acolo nu au discutat cu mine, ci au vorbit cu niște consilieri, poate aceia să le fi spus. Oricum, ei se vaită rău de tot”, acuză și edilul-șef al comunei, care are altă variantă despre litigiul amintit: „Eu știu că noi am câștigat acel proces. Am făcut recurs și nu mai trebuia să plătim noi. Dar, ca să nu ajungem la asemenea discuții, că am înțeles că ei vor să ne ia să ne vândă microbuzul școlar, am găsit soluții și vom găsi. Chiar am spus d-nei contabile și a mai dat la şcoală 90 de milioane pentru asta”, ne declară Ion Mihai.
Despre suma pe care primarul susține că ar fi virat-o în final şcolii, liderul sindical așteaptă însă „dovezi” concrete, fiindcă, dimpotrivă, semnalul pe care l-a primit în urma discuției e că şcolii i s-a transmis să-și ia gândul de la vreun ban pe navetă, căci nu va primi nimic. În ce privește „victoria” Primăriei, aceasta se referă la scoaterea ei din procesul privind datoria, ceea ce sindicaliștii consideră a fi o eroare judiciară a instanței: s-ar fi considerat o ordonanță mai presus de o lege, lăsând adică plata în seama unității „vinovate”, deși ea este finanțată de către Consiliul Local. Dialogul nu se leagă nicidecum: „Nu am zis nimic de microbuz, nu i-am spus eu așa ceva, de unde a scos-o? Ci executarea silită constă în blocarea conturilor școlii, astfel încât să poată plăti doar salariile, dar fără a mai putea face nicio achiziție”, răspunde Adrian Voica. Din păcate, între timp noi profesori au primit repartiții în unitățile „țepare”, fără să fie măcar preveniți de situația de acolo, astfel încât să încerce să evite intrarea în astfel de scandaluri.
Călin Popescu