Cula Tigveni se află în comuna Tigveni, județul Argeș, în incinta ansamblului Conacului Teodor Brătianu. Pe drumul 73C Curtea de Argeș – Râmnicu Vâlcea, în centrul comunei Tigveni, se urmează indicatorul spre stânga către monumentul istoric. Acesta datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Amplasată pe malul Topologului, Cula Sultănica din Şuici fusese înălţată în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, de vreme ce, în cursul călătoriei sale din anul 1747, mitropolitul Ţării Româneşti, Neofit, consemna, cu referire la această localitate, următoarele: „Am trecut râul spre apus şi am mers la casele lui Ştefan căpitan Balotă. Are case mari de piatră şi culă de zid naltă pentru hoţi”.
În perioada 1860-1870 conacul a fost modificat și extins de maiorul Teodor Brătianu
Curtea boierilor Brătianu de la Tigveni a fost edificată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, pe moșia primită ca zestre de Dincă Brătianu, prin căsătoria cu o fată din familia boierilor Tigveni. În perioada 1860-1870, conacul a fost modificat și extins de maiorul Teodor Brătianu. Expropriată în anul 1949, curtea Brătienilor devine spital – școală pentru copiii cu dizabilități. Alături de conac și anexele sale istorice, din ansamblu fac parte și ruinele Bisericii „Sf. Voievozi”, construită în secolul al XVIII-lea. Conacul este alcătuit dintr-un corp vechi de clădire, construit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, extins în perioada 1860-1870. Are două nivele. Corpul vechi, cu aspect de locuință fortificată care poate fi asimilată tipologiei reprezentate de cule, are plan compact, aproape pătrat, cu accesul decroșat, amplasat pe latura de sud-est. La nivelul de bază, cu acces separat din exterior, pe latura de nord-est se află pivnițele, acoperite cu bolți cilindrice din cărămidă, cu arce dublou. Deasupra pivnițelor sunt încăperile de locuit, parțial acoperite cu bolți cu lunete. Accesul la acest nivel se realizează printr-un foișor decroșat, situat pe latura de sud-est, accesibil din exterior printr-o scară interioară. Extinderea este realizată către spatele corpului vechi, spre nord-vest, printr-un corp lung și îngust, P+1, cu acces separat. Cele două corpuri comunică la nivelul superior.
Cula Tigveni în folclorul local
„Cula Tigveni a fost construită acum circa 250 de ani împreună cu biserica şi curtea împrejumuită și anexele (casele servitorilor, magazii, grajduri) de către Teodor Brătianu, frate cu tatăl marelui om politic Ion I.C. Brătianu, care în copilărie petrecea vacanțele școlare la Tigveni. Este o legendă, poate și un adevăr, faptul că din culă, printr-un tunel subteran de circa 300 de metri, se putea părăsi casa în caz de pericol. De asemenea, col. Teodor Brătianu deținea o faimoasă herghelie de cai, iar marele om politic face precizarea că în timpul Războiului de Independență regele Carol I a călărit un cal dăruit de T. Brătianu”.
Cula din Șuici a fost proprietatea Sultanei Tigveanu
Cula Sultănica de la Șuici este un monument care în forma actuală a înregistrat trei faze constructive: faza iniţială – reprezentând edificarea nucleului edificiului, tip culă; etapa intermediară – constând din adăugarea ieşindurilor de pe laturile de nord-est şi sud-est şi etapa finală, marcată prin adăugarea aripii sud-vestice. Nucleul originar prezintă ziduri masive şi bolţi semicilindrice, caracteristice secolului al XVIII-lea. Prin completările efectuate în secolul al XIX-lea, planul edificiului capătă contururi cruciforme, partea centrală constituind-o cula propriu-zisă. Accesul în interior este posibil prin ieşindul de nord-est al construcţiei, unde se află şi scara de lemn spre etaj. Ieşindul sud-estic prezintă un zid străpuns de trei arcade la parter, iar la etaj se află o singură cameră. Nucleul culei a fost rezervat camerelor de locuit, dintre care două sunt boltite semicilindric, la parter şi una – la etaj. Aspectul fortificat al clădirii este subliniat de meterezele existente şi de reminiscenţele altora înzidite. Un brâu exterior în formă de tor şi o ornamentaţie interioară în stucatură la plafoane constituie elemente simple de decor arhitectural. Aparţinând iniţial familiei Brătienilor, cula din Şuici a devenit proprietatea Sultanei Tigveanu, care, efectuând pe cheltuiala sa lucrări de extindere a spaţiului masivei construcţii, va fi intim legată cu imaginea acesteia, localnicii asociindu-i numele „ctitorei de refacere” cu originala ei locuinţă. Cula Sultănica a avut, printre deţinătorii succesivi, pe Alexandrina, nepoata Sultanei, căsătorită cu renumitul fizician Constantin Miculescu, şi, ulterior, pe fiica lor, Violeta, soţia inginerului N. Adrian, care a fost silit să cedeze cula statului comunist, în anul 1949.
Cula Sultănica a găzduit „Muzeul etnografic al Văii Topologului”
În perioada anilor 1971-1980, în Cula Sultănica a fost organizat din proprie iniţiativă de către medicul veterinar Eftimie – un colecţionar avizat, pasionat de istorie – „Muzeul etnografic al Văii Topologului”, cu un patrimoniu divers, format din remarcabile piese de port popular, textile de interior caracteristice zonei, unelte specifice unor ocupaţii tradiţionale, mobilier ţărănesc, roţi imense de car, un teasc rudimentar de ulei, documente, dar şi obiecte cu caracter memorial evocând pe fizicianul Constantin Miculescu – înmormântat în localitate. Cula a fost considerabil afectată de seismele din anii 1940, 1977 şi 1986, fiind la un moment dat într-o stare accentuată de degradare: structura de rezistenţă parţial compromisă, acoperişul din şindrilă de stejar distrus, tâmplăria dispărută. Se impuneau măsuri urgente de consolidare şi restaurare a monumentului, pentru a fi salvat de la o distrugere iminentă, pe care, aflăm cu bucurie, autorităţile locale le-au executat pe baza unui proiect acceptat la finanţare.
0 Comentarii