Că Yousef Salaheddin, medic primar urolog la Spitalul Panduri din Bucureşti profesează în Pitești, la o clinică privată, sub falsul prenume Vasile (pe care-l foloseşte şi într-o revistă de specialitate în care oferă sfaturi medicale) e o poveste nu tocmai nouă, pe care medicul încearcă să o justifice cu o veche „poreclă”, pe care susține că o are din facultate. Neconcordanța de nume însă l-a pus pe gânduri pe Ion Vişan, unul dintre foștii săi pacienți, care a mai purtat războaie în instanță împotriva doctorului. Potrivit foii de externare, bărbatul a fost operat în 2013 de Yousef Salaheddin la Spitalul Panduri. Sau cel puțin așa scrie în documentele medicale, iar pacientul a fost convins de asta, ba chiar a încercat să demonstreze în instanță că operația a fost un malpraxis, pentru că ulterior a constatat că din nou are pietre la rinichi. Dincolo de disputele pe marginea acestei acuzații, bărbatul a aflat, anul trecut, cu stupoare, în urma unei consultații ulterioare recomandate chiar de un medic legist, că, de fapt, intervenția chirurgicală nici n-ar fi avut loc. Are și parafa unui medic care confirmă că în 2013 omul n-ar fi trecut prin nicio operație. Pacientul nu știe ce să mai creadă despre ce i s-a întâmplat și e hotărât să-i deschidă un alt proces. Dr. Yousef Salaheddin spune însă că operația a existat, fiind evidențiată în documentele medicale ale spitalului și că niciuna din acuzațiile precedente nu s-a confirmat. Ce se susține cu documente și ce nu, din această înșiruire de fapte, vă arătăm în materialul ce urmează.
Medicul Salaheddin profesează, într-adevăr, cu prenumele fictiv Vasile la o clinică privată din Pitești, după cum se poate observa inclusiv pe site-ul oficial al unității, despre care precizăm, încă din start, că nu are legătură cu acuzațiile pe care pacientul i le aduce fostului său medic. Mai exact, faptele la care omul face referire s-au întâmplat nu la Pitești, ci la Spitalul Panduri (Sp. Clinic „Prof. Dr. Theodor Burghele”, potrivit noii denumiri) din Bucureşti, unde omul a ajuns în 2013 cu trimitere medicală pentru o intervenție chirurgicală pentru eliminarea unei pietre de 1,5/1 cm la rinichi.
Din protocolul operator reiese că pacientului i s-a practicat „NLP drept tubless prin abordul calicelui inferior, fragmentându-se un calcul de 13 mm bazinetal”, iar din biletul de ieșire din spital rezultă că pe 21 mai 2013, după cinci zile de spitalizare, pacientul s-a externat vindecat chirurgical, cu recomandarea de a veni la control peste o lună.
Prima dispută a pacientului cu medicul e minoră în comparație cu celelalte și a fost legată de faptul că omul a fost pus să plătească o trusă medicală pentru care nu a primit bon, considerând fapta luare de mită. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a dat însă o soluție de clasare în acest caz, soluție menținută în 2017 de Curtea de Apel București.
Problemele grave încep însă cu cea de-a doua dispută, care are la bază acuzații de malpraxis lansate la puțin timp de la externare, când omul a început să se simtă rău iar. O primă ecografie ulterioară externării a evidențiat existența unui calcul de 4 mm la același rinichi, iar o alta, efectuată la trei luni de la operație (la Spitalul Militar din Pitești), a evidențiat existența unui calcul de 7 mm. Printr-o decizie din 2015, Comisia de disciplină a Colegiului Medicilor din București, care a investigat cazul, l-a sancționat pe medicul urolog Salaheddin cu mustrare, concluzionând că este vorba de o abatere de la buna practică medicală prin neîndeplinirea formalităților privind consimțământul informal al pacientului. Decizia a fost însă contestată de pacient, care consideră că e vorba de mult mai mult decât abatere disciplinară.
Foto: Plângerea formulată în 2013, în care pacientul spune că a fost operat, dar că potrivit unei ecografii ulterioare, are o piatră de 4 mm la acelaşi rinichi
Ce a concluzionat Comisia de Monitorizare și Competenţă Profesională pentru Cazurile de Malpraxis
Omul și-a argumentat acuzațiile cu o decizie pronunțată în februarie 2016 de Comisia de Monitorizare și Competenţă Profesională pentru cazurile de Malpraxis din cadrul Ministerului Sănătății, care a concluzionat că, cităm „a existat un caz de malpraxis săvârșit de doctorul Salaheddin Yousef, medic primar urolog în cadrul Spitalului Clinic «Prof. Dr. Theodor Burghele» Bucureşti, având în vedere raportul de experiză și punctul de vedere al Spitalului Clinic (…) în ceea ce privește protocolul operator al intervenției de nefrolitotomie percutanată în care era prevăzută realizarea la sfârșitul intervenției a unei investigații imagistice”.
Foto: În 2016, Comisia de Monitorizare și Competenţă Profesională pentru cazurile de Malpraxis din cadrul Ministerului Sănătății stabilea că în cazul intervenţei chirurgicale efectuate de Dr. Salaheddin a existat un malpraxis
Ce a stabilit Comisia Superioară de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor
În 2017, Comisia Superioară de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România analizează contextul intervenției chirurgicale și deciziile medicale, respinge contestația depusă de pacient, dar menține dispozițiile Comisiei de disciplină a Colegiului Medicilor din București privind sancţionarea cu mustrare a doctorului.
„Nu s-a intervenit chirurgical în 2013”
Cea de-a treia dispută a apărut după o consultaţie efectuată în toamna anului trecut, la un alt medic. Pacientul a rămas șocat când i s-a comunicat atât verbal, cât și sub semnătura medicului specialist urolog Florian Marius Curt, de la Spitalul Orăşenesc Găeşti, că în 2013 omul nu a fost operat .
„Nu s-a intervenit chirurgical în 2013 pentru a interveni pentru nefrolitotomie percutantată dreaptă (NLP)”, scrie, negru pe alb, doctorul Florian Marius Curt în documentul medical.
„Adevărata înșelătorie e că nu m-a operat”
Pacientul anunță însă că-l va da în judecată pe medic și pentru acest lucru.
„Adevărata înșelătorie e că nu m-a operat. Doamna avocat vrea să deschidă dosar pentru că m-a înșelat, pentru că mi-a făcut toate formalitățile, anestezie, tot, mai puțin operație, după cum s-a constatat. Operație n-am avut în 2013. Eu, până anul trecut, am crezut că am fost operat. După treaba cu malpraxisul s-a deschis dosar la procuratură, procuratura l-a înaintat la secția 17 Poliție pentru verificări şi declarații, iar Secția 17 Poliție a înaintat dosarul către «Mina Minovici», să stabilească dacă e sau nu malpraxis. Când am fost chemat la Institutul «Mina Minovici» să se stabilească dacă e malpraxis, medicul legist mi-a spus că nu sunt operat: «Văd aici că scrie că sunteți operat în 2005 și 2013. Unde e a doua operație? Nu sunteți operat. Vă dau un formular și mergeți oriunde în țară să mai constate și altcineva că dv. nu sunteți operat». Având urolog la noi, în Găești, m-am dus la domnul doctor, m-a consultat, a văzut despre ce e vorba și mi-a dat actul respectiv. Am întrebat la «Mina Minovici», poate a făcut operație peste operație . Medicul legist mi-a spus că e exclus așa ceva”, a declarat Ion Vişan, care s-a prezentat la redacţia „Jurnalul de Argeş” cu documentul ce confirmă concluzia medicului Curt privind inexistenţa intervenţiei chirurgicale.
Pacientul are şi propria versiune cu privire la folosirea de către doctor a altui prenume decât cel real. Aceea cu privire la ascunderea de ochii pacienţilor a proceselor ce i-au fost deschise.
Ce spune dr. Yousef (alias Vasile) Salaheddin
Contactat de „Jurnalul de Argeş”, medicul Yousef Salaheddin neagă acuzaţiile ce i se aduc, dar recunoaște că în acte nu figurează cu numele Vasile. Spune însă că în 1990 ar fi încercat o schimbare a numelui, dar pentru că procedura presupunea modificări în toate documentele sale, a renunțat.
„E o poreclă. Care e problema?! Cine mă strigă Salah, nu răspund”, a explicat, contactat de „Jurnalul de Argeș”, dr. Yousef Salaheddin.
„Chiar dacă e malpraxis, oricum eu sunt asigurat”
Cât despre acuzațiile de malpraxis și înșelătorie medicul declară: „V-a adus aia de malpraxis de la minister (n.red. – decizia Comisiei de Monitorizare și Competenţă Profesională pentru Cazurile de Malpraxis din cadrul Ministerului Sănătății). Chiar dacă e malpraxis, oricum eu sunt asigurat, dar Colegiul Medicilor, care e cel mai înalt, spune că nu este caz de malpraxis. A fost o comisie adevărată, din toate punctele de vedere. Nu știu de ce nu v-o arată domul și pe aia (n.r. – decizia). Aia din 2016, pe care o arată dânsul, eu am contestat-o dup-aia și a fost o eroare. În toate ghidurile de deontologie europene un fragment de 4 mm sau 6 mm după această operație nu se consideră restanță. Dânsul n-a vrut nici să vină la control, nici n-a vrut să-i spargem dacă e fragment. (…) Acest domn nu știu, pe cuvânt, ce vrea (…). A avut o anestezie generală… A avut documente în spital. El a mai fost operat în 2005. Această operație se face cu o gaură de un centimetru. Eu am intrat prin același loc. Chiar în plângerea lui la poliție domnul Vișan spune că a avut piatră de 2,2 cm și e posibil să mai aibă 4 mm. În 2017 a dat acte de 7 mm. În doi ani, sigur, pietricica mai crește. Unde s-a dus restul?! Fragmentul ăla, dacă venea la mine înapoi, îl investigam . Dar dânsul n-a făct nicio investigație după operație”, a declarat dr. Salaheddin.
Precizăm că, potrivit documentului pus la dispoziţie chiar de dr. Salaheddin, Colegiul Medicilor nu a dezbătut existența sau inexistența unui caz de malpraxis, ci, așa cum am arătat anterior, problema abaterii disciplinare a medicului.
Documentul menționează intervenția chirurgicală și dă următoarea soluție, pe care mediculul spune că
a contestat-o, iar decizia Colegiului Medicilor i-a fost favorabilă.
0 Comentarii