Caleidoscop

Mănăstirea Curtea de Argeș cumpără muntele Basea

În 1711, Soare şi Stan din Piteşti vând mănăstirii de la Curtea de Argeş muntele Basea, care făcea parte din plaiul Nucşoarei. Actul a fost scris de Stan, primarul Piteştiului şi de negustorii Ion şi Manole. Printre martori s-au aflat Alexandru Şufăr şi preoţii Ion, Mihail, Ianache şi diaconul Ion.

Primul liceu din judeţul Argeș

Înfiinţat în anul 1866 prin ordinul Ministrului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, Colegiul ”Ion C. Brătianu” este prima unitate de învăţământ liceal din judeţ şi una din primele din ţară. Între anii 1897-1899 a fost construit localul liceului, din fondurile Ministerului Instrucţiunii Publice, pe un teren oferit de autoritatea locală. Pe 26 ianuarie 1898, prin decret regal, s-a atribuit liceului numele marelui om politic Ion C. Brătianu.

Şcoală particulară la biserica Mavrodolu

În 1876, preoţii Gheorghe Popescu şi Ion Petculescu înfiinţează o şcoală particulară pe lângă biserica Mavrodolu la care elevii plăteau trei lei pe lună.

Gara din Ştefăneşti a fost construită la inițiativa lui Ion C. Brătianu

Gara din Ştefăneşti a fost construită în anul 1887, când s-a dat în exploatare calea ferată Goleşti-Câmpulung Muscel. Gara Florica, aşa cum se numea la vremea aceea, a fost ridicată la iniţiativa lui Ion C. Brătianu, primul ministru al României, ea numărându-se printre realizările importante din timpul guvernării sale. Calea ferată Goleşti-Câmpulung Muscel a fost proiectată şi construită numai de specialişti români şi la construcţia ei şi-a făcut ucenicia şi Ion I.C. Brătianu, care îşi desăvârşea studiile pentru a deveni inginer feroviar. După 62 de ani de funcţionare sub acest nume, denumirea gării Florica a fost schimbată de regimul comunist în Gara Ştefăneşti. Numele se menţine şi în prezent.

Începuturile fotbalului în Argeş

Primele mărturii legate de apariţia fotbalului în Argeş datează din anul 1915, când la Câmpulung Muscel ia fiinţă echipa Minerul. Ascensiunea acesteia este întreruptă de primul război mondial. Abia după anul 1919 fotbalul prinde rădăcini şi la Piteşti. Săgeata a fost prima echipă piteşteană atestată documentar, începând cu anul 1921. Printre jucători, care veneau din rândurile elevilor şi militarilor, îi amintim pe portarul Iulică Şvanţaru, fundaşul Condor şi înaintaşul Ulman. Meciurile, care la început erau urmărite din curiozitate, se desfăşurau pe un teren improvizat al Regimentului 6 Artilerie.

(Informaţii selectate din „Piteşti-620, memento” de Petre Popa)