Băncile trebuie să ramburseze tranzacțiile neautorizate, chiar și atunci când suspectează că titularul contului a contribuit la producerea fraudei prin neglijență gravă. O decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) clarifică obligațiile instituțiilor financiare și întărește protecția clienților, inclusiv în România.
Hotărârea a fost pronunțată în urma unui caz din Polonia, în care o femeie a pierdut aproximativ 700 de euro după ce a introdus datele de autentificare pe un link fals, creat pentru a imita interfața băncii. Un escroc a folosit ulterior informațiile pentru a transfera bani din contul acesteia. Banca a refuzat să îi restituie suma, invocând neglijența clientei. CJUE a clarificat însă că simpla suspiciune de neglijență gravă nu justifică refuzul rambursării imediate.
Ce obligații au băncile în cazul tranzacțiilor neautorizate
Potrivit interpretării CJUE, furnizorul de servicii de plată nu poate refuza rambursarea doar pentru că apreciază că utilizatorul nu și-a protejat corespunzător datele de securitate.
În principiu, banca trebuie să restituie suma aferentă unei tranzacții neautorizate imediat sau cel târziu până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare după ce a constatat operațiunea ori a fost notificată despre aceasta. Există însă excepții prevăzute de legislație, inclusiv situațiile în care instituția are motive rezonabile să suspecteze o fraudă și informează autoritatea competentă, conform condițiilor legale. Ulterior, banca poate încerca să recupereze prejudiciul dacă demonstrează că sunt îndeplinite condițiile legale pentru a considera clientul responsabil.
În ce situații pot fi recuperați banii
Clienții care observă transferuri pe care nu le-au autorizat trebuie să își anunțe imediat banca și să solicite investigarea operațiunilor. Un exemplu este cazul în care o persoană accesează un link fals, iar atacatorii îi fură datele bancare și efectuează transferuri fără acordul său. Într-o asemenea situație, operațiunile pot fi considerate neautorizate, iar regulile privind rambursarea pot deveni aplicabile.
Situația este diferită dacă banca demonstrează că utilizatorul a autorizat efectiv plata. Faptul că o persoană a fost înșelată nu înseamnă automat că orice transfer realizat în urma înșelăciunii este, din punct de vedere juridic, o tranzacție neautorizată. Încadrarea depinde de circumstanțele concrete ale cazului.
Peste 23.000 de incidente cibernetice în primele zece luni
Datele prezentate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică arată că, în primele zece luni ale anului, au fost raportate peste 23.000 de incidente cibernetice, multe dintre ele vizând sectorul bancar. Mihai Rotariu, reprezentant al instituției, a avertizat că mesajele care provoacă teamă, impun un termen-limită urgent și solicită date personale sau bancare sunt indicii frecvente ale tentativelor de fraudă. Aproape jumătate dintre fraudele înregistrate în acest an ar fi fost comise prin intermediul apelurilor telefonice, potrivit informațiilor prezentate de Știrile ProTV.
Pentru a reduce riscul, specialiștii recomandă verificarea solicitărilor suspecte prin canalele oficiale ale băncii și evitarea transmiterii datelor de autentificare sau a codurilor de securitate către persoane necunoscute. Decizia CJUE clarifică obligațiile băncilor în cazul tranzacțiilor neautorizate, însă recuperarea banilor depinde de încadrarea juridică a operațiunii și de circumstanțele fiecărui caz.




























0 Comentarii