Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis să interzică unui avocat român să reprezinte sau să asiste justițiabili în fața instanței europene timp de doi ani, după ce acesta a depus documente care conțineau numeroase citări juridice false, generate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Decizia a fost luată pe 13 noiembrie, după ce o Cameră a Curții a constatat că observațiile scrise depuse de avocat, unul dintre cei doi reprezentanți ai reclamanților într-un dosar, conțineau numeroase erori privind jurisprudența CEDO, potrivit unui comunicat al instituției, citat de Agerpres.
Printre neregulile identificate s-au numărat trimiterea la cauze inexistente, citarea unor paragrafe fictive din hotărâri și decizii reale, precum și folosirea unor spețe autentice, dar irelevante pentru argumentele prezentate sau care contraziceau susținerile avocatului.
Avocatul a recunoscut că a folosit inteligența artificială
Avocatul a admis că a utilizat programe de inteligență artificială pentru redactarea documentelor și a descris problemele drept „inexactități” și „erori de citare”.
Camera CEDO a apreciat însă că nu era vorba despre greșeli izolate, ci despre erori numeroase, repetate și importante, care indicau un tipar de lucru. În opinia judecătorilor, avocatul nu și-a îndeplinit obligațiile profesionale și deontologice care îi revin în fața Curții. Instituția a subliniat că utilizarea instrumentelor de inteligență artificială nu înlătură obligația avocaților de a verifica atent informațiile și referințele juridice înainte de depunerea documentelor.
În acest caz, verificarea trebuia făcută prin raportare la surse oficiale, în special la baza de date HUDOC, care cuprinde jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Camera a luat în considerare și recunoașterea avocatului că nu a verificat corespunzător toate hotărârile invocate. Totuși, judecătorii au considerat că explicația minimaliza gravitatea situației, întrucât unele referințe nu fuseseră verificate deloc, iar numeroasele erori ar fi putut fi depistate cu ușurință prin consultarea bazei de date oficiale.
Erorile au afectat activitatea Curții
Potrivit CEDO, documentele depuse au obligat instituția să aloce timp suplimentar pentru verificarea citărilor, să declanșeze procedura prevăzută de articolul 44D din Regulamentul Curții și să poarte o corespondență extinsă cu părțile implicate. Camera a apreciat că această activitate suplimentară a afectat buna desfășurare a actului de justiție și nu era compatibilă cu atribuțiile Curții în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În evaluarea cazului, judecătorii au analizat și prevederile legislației române privind exercitarea profesiei de avocat, Statutul profesiei și Codul deontologic al avocatului român. Acestea impun respectarea unor standarde ridicate de profesionalism și diligență.
Înainte de luarea deciziei, Curtea a solicitat puncte de vedere avocatului, Guvernului României și Uniunii Naționale a Barourilor din România. Baroul Iași a fost, de asemenea, invitat să transmită observații, însă nu a răspuns solicitării.
Interdicția vizează un singur reprezentant al reclamanților
În urma analizării tuturor circumstanțelor, Camera a concluzionat că situația reprezintă un caz excepțional, care justifică excluderea avocatului de la reprezentarea sau asistarea justițiabililor în fața CEDO pentru o perioadă de doi ani. Propunerea motivată a fost transmisă președintelui Curții și aprobată de acesta. Măsura îl vizează exclusiv pe unul dintre cei doi reprezentanți ai reclamanților din dosarul respectiv. Decizia nu exclude posibilitatea restabilirii drepturilor sale de reprezentare.
Avocatul a fost informat cu privire la hotărâre și la motivele care au stat la baza acesteia. Notificări au fost transmise și reclamanților, Guvernului României, Uniunii Naționale a Barourilor din România și Baroului Iași.




























0 Comentarii