Ministerul Justiției pregătește una dintre cele mai importante reorganizări ale sistemului de parchete din România. Potrivit unui proiect de lege anunțat miercuri, 11 noiembrie 2026, numărul parchetelor de pe lângă judecătoriile din județe ar urma să fie redus de la 175 la numai 41. Schimbarea presupune comasarea structurilor existente într-un singur parchet la nivelul fiecărui județ, fără desființarea sediilor locale în care procurorii își desfășoară activitatea.
Inițiativa a fost elaborată de Ministerul Justiției împreună cu Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Autoritățile susțin că noua organizare ar permite distribuirea mai echilibrată a dosarelor și folosirea mai eficientă a personalului. Parchetele din municipiul București nu sunt incluse în această reorganizare.
Un singur parchet în fiecare județ. Ce se întâmplă cu sediile din orașele mai mici
Conform proiectului, fiecare județ va avea un parchet unic, cu sediul central în municipiul reședință de județ. În celelalte localități unde funcționează judecătorii vor fi păstrate sedii secundare permanente, astfel încât activitatea procurorilor să poată continua și în afara reședinței de județ.
Noile structuri vor avea competență pe întreg teritoriul județului, însă fiecare sediu își va păstra circumscripția corespunzătoare judecătoriei din localitatea respectivă.
Prin urmare, reducerea de la 175 la 41 de parchete se referă la numărul structurilor administrative, nu la închiderea tuturor sediilor din orașele mai mici. Ministerul urmărește centralizarea conducerii, păstrând în același timp activitatea permanentă în localitățile în care există judecătorii.
Posturile de conducere vor fi reduse. Cum vor fi afectați procurorii și grefierii
O modificare importantă privește funcțiile de conducere. Potrivit propunerii, posturile de conducere ale procurorilor din parchetele aflate în alte localități decât reședințele de județ vor fi transformate în funcții de execuție.
Aceeași regulă se va aplica și personalului auxiliar de specialitate care ocupă funcții de conducere. Persoanele vizate vor fi reîncadrate pe noile posturi, conform prevederilor proiectului.
În urma reorganizării, în cele 41 de parchete județene vor exista 41 de posturi de prim-procuror și 41 de posturi de grefier-șef.
De ce vrea Ministerul Justiției reorganizarea parchetelor
Principalul argument al ministerului este diferența mare dintre volumul de muncă al parchetelor. În prezent, unele unități gestionează numeroase dosare, în timp ce altele au o activitate mai redusă, ceea ce poate crea dezechilibre în distribuirea sarcinilor.
Prin înființarea parchetelor unice județene, autoritățile vor să permită redistribuirea posturilor vacante de procuror, în funcție de necesitățile fiecărei zone. Modificările ar urma să fie realizate cu implicarea procurorului general, a ministrului Justiției și cu avizul Secției pentru procurori a CSM.
Ministerul consideră că noua structură ar facilita și specializarea procurorilor, ar îmbunătăți coordonarea activității și ar face mai atractive posturile din sistem, inclusiv pentru magistrații aflați la început de carieră.
Când ar putea intra în vigoare reforma
Deocamdată, reorganizarea parchetelor nu este o măsură adoptată. Proiectul de lege a fost transmis pentru avizare interinstituțională și trebuie să parcurgă mai multe etape înainte de a produce efecte.
După finalizarea avizării, documentul va ajunge la Guvern pentru aprobare, iar ulterior va fi transmis Parlamentului, care va avea ultimul cuvânt asupra modificărilor legislative.
Dacă reforma va fi adoptată, România va trece la un sistem în care parchetele de pe lângă judecătorii vor fi organizate unitar la nivel județean, cu mai puține funcții de conducere și cu sedii locale permanente pentru continuarea activității judiciare.
0 Comentarii