România ar putea deschide încă 138 de kilometri de autostradă până la finalul anului. Tronsoanele vizate și proiectul de pe Dunăre care poate ajuta Cernavodă

România ar putea încheia anul 2026 cu aproximativ 200 de kilometri noi de autostradă și drum expres dați în circulație, dacă lucrările programate pentru ultimele săptămâni vor fi finalizate la timp. Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ștefan-Ovidiu Popa, a anunțat luni, 9 noiembrie, că autoritățile au în plan deschiderea a încă 138 de kilometri până la sfârșitul lunii decembrie. Există însă și un scenariu mai puțin favorabil, în care bilanțul ar putea fi redus cu aproximativ 10 kilometri, din cauza problemelor care trebuie rezolvate la tunelul Momaia, pe secțiunea Curtea de Argeș–Tigveni a Autostrăzii Sibiu–Pitești.

Într-o conferință de presă, ministrul a prezentat principalele șantiere pe care se concentrează autoritățile în această perioadă, dar și investițiile considerate prioritare pentru următoarele luni. Pe lângă autostrăzile A0, A1, A3 și A7, un loc important pe agenda Ministerului Transporturilor îl ocupă Dunărea. Proiectele Bala 2 și Fast Danube sunt văzute drept soluții pentru îmbunătățirea navigației, iar primul dintre acestea are o miză suplimentară: asigurarea debitelor de apă necesare funcționării reactoarelor nucleare de la Cernavodă.

Ce autostrăzi ar putea fi deschise până la 31 decembrie 2026

Printre sectoarele aflate pe lista deschiderilor figurează primul lot al Autostrăzii A0 Nord, unde autoritățile vor să permită circulația pe aproximativ 10 kilometri din totalul de 17,5 kilometri ai tronsonului. Potrivit ministrului, această deschidere ar urma să îmbunătățească legătura dintre drumurile naționale din nordul Capitalei, în timp ce conexiunea dintre autostrada A1 și DN7 este programată pentru primul trimestru al anului 2027.

Pe Autostrada Transilvania, A3, sunt prevăzute două deschideri importante. Prima vizează aproximativ 30 de kilometri în zona Nădășelu–Zimbor, inclusiv lucrările aferente viaductelor, iar cea de-a doua privește sectorul Suplacu de Barcău–Chiribiș, cu o lungime de 26,35 kilometri. Dacă aceste tronsoane vor putea fi puse în circulație, ele vor contribui la extinderea rețelei de autostradă din nord-vestul țării.

O altă prioritate este Autostrada Moldovei, A7, unde Ministerul Transporturilor mizează pe deschiderea loturilor 1 și 2 dintre Bacău și Pașcani, însumând 49,3 kilometri. Este vorba despre sectorul care va permite circulația dinspre zona municipiului Roman către Pașcani, un pas important în apropierea obiectivului de a duce autostrada până la Pașcani.

Pe lista prezentată de ministru se mai află și o porțiune de 0,76 kilometri din Drumul Expres Brăila–Galați. Aceasta completează proiectele pentru care autoritățile speră să permită circulația până la sfârșitul anului.

Cea mai mare incertitudine privește însă cei aproximativ 10 kilometri dintre Curtea de Argeș și Tigveni, pe secțiunea 4 a Autostrăzii Sibiu–Pitești. Punerea în funcțiune a tunelului Momaia este esențială pentru deschiderea acestui sector, iar ministrul a recunoscut că, dacă dificultățile existente nu vor fi rezolvate, tronsonul ar putea lipsi din bilanțul anului 2026.

Până în prezent, potrivit datelor prezentate de Ștefan-Ovidiu Popa, au fost dați în circulație 71 de kilometri de autostradă și drum expres. Dacă se vor realiza toate deschiderile anunțate, totalul anual ar putea depăși 200 de kilometri. Ministrul a indicat însă că rezultatul final depinde de evoluția lucrărilor din perioada următoare.

Bala 2, proiectul de pe Dunăre care poate reduce riscul opririi reactoarelor de la Cernavodă

Dincolo de investițiile rutiere, ministrul Transporturilor a anunțat că proiectul Bala 2 reprezintă una dintre prioritățile majore ale Guvernului. Investiția urmărește reconfigurarea debitelor Dunării într-o zonă importantă pentru navigație, dar și pentru alimentarea cu apă a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.

Problema a devenit deosebit de importantă după ce, în vara anului 2026, nivelul foarte scăzut al Dunării a afectat funcționarea celor două unități ale centralei. Autoritățile vor să găsească o soluție tehnică prin care să fie asigurate condiții mai bune pentru utilizarea apei necesare răcirii reactoarelor, inclusiv în perioadele în care fluviul înregistrează debite reduse.

Potrivit lui Ștefan-Ovidiu Popa, Guvernul intenționează să aloce pentru început 200 de milioane de euro în vederea demarării proiectului Bala 2. Ministrul a indicat o valoare totală estimată de 1,2–1,3 miliarde de lei, urmând să fie identificate și celelalte surse de finanțare necesare realizării investiției.

Bala 2 ar urma să aducă beneficii și transportului fluvial. Prin modificarea distribuției debitelor în zona respectivă, autoritățile urmăresc îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre, astfel încât transportul mărfurilor pe apă să poată fi desfășurat pe o perioadă cât mai mare din an.

Al doilea proiect important este Fast Danube, pentru care ministrul a cerut accelerarea etapelor de pregătire și implementare. Acesta are ca obiectiv extinderea perioadei în care Dunărea poate fi utilizată pentru transportul comercial, oferind astfel o alternativă pentru mărfurile deplasate în prezent pe șosele sau pe calea ferată. Oficialul a subliniat că transportul pe apă poate avea costuri mai reduse decât alte modalități de transport.

Autostrada Moldovei și Sibiu–Pitești, printre prioritățile următoarelor șase luni

Ștefan-Ovidiu Popa a prezentat și direcțiile în care intenționează să concentreze activitatea Ministerului Transporturilor în prima parte a anului viitor. Finalizarea Autostrăzii A7 până la Pașcani rămâne una dintre prioritățile imediate, iar continuarea acesteia către Suceava este legată de operaționalizarea mecanismului european de finanțare SAFE.

În cazul Autostrăzii Sibiu–Pitești, o etapă importantă este obținerea acordului de mediu revizuit pentru secțiunea montană, necesar continuării demersurilor aferente proiectului. Ministrul a mai menționat pregătirea negocierilor pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, din care România urmărește să atragă fonduri suplimentare pentru infrastructura de transport.

Pentru Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, principalele obiective ale următoarelor șase luni vor fi asigurarea finanțării proiectelor aflate în continuare în lucru, inclusiv a celor afectate de modificările intervenite în finanțarea prin PNRR, precum și continuarea investițiilor susținute prin Programul Transport. Autoritățile vor să finalizeze licitațiile aflate în desfășurare, să semneze contractele întârziate și să stabilească ce proiecte noi pot fi lansate.

Și infrastructura feroviară se află pe lista priorităților. În cazul companiei CFR SA, ministrul a vorbit despre necesitatea rezolvării problemelor juridice și a întârzierilor contractuale, dar și despre posibilitatea achiziționării unor trenuri și locomotive noi, dacă vor putea fi identificate resursele financiare.

Anunțurile făcute de Ministerul Transporturilor conturează astfel un final de an cu mai multe deschideri importante pentru traficul rutier, dar și un program de investiții care depășește construcția de autostrăzi. În timp ce șoferii așteaptă inaugurarea tronsoanelor promise, proiectul Bala 2 capătă o importanță strategică pentru România, prin legătura sa cu funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă și cu transportul mărfurilor pe Dunăre.

Deocamdată, cei 138 de kilometri reprezintă ținta anunțată de ministru, nu un bilanț al drumurilor deja inaugurate. Realizarea obiectivului va depinde de finalizarea lucrărilor și de îndeplinirea condițiilor necesare deschiderii fiecărui sector în parte.