Republica Moldova a făcut un pas important pentru reducerea dependenței energetice de regiunea separatistă Transnistria. Noua linie electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău a fost pusă sub tensiune duminică, 8 noiembrie 2026, în cadrul unei ceremonii la care au participat președinta Maia Sandu, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, și reprezentanți ai instituțiilor care au sprijinit financiar proiectul. Infrastructura, construită pe o distanță de aproximativ 157 de kilometri, va permite transportul energiei electrice importate din România către capitala Republicii Moldova fără ca aceasta să mai fie nevoită să tranziteze nodul energetic de la Cuciurgan, aflat în Transnistria.
Pentru autoritățile de la Chișinău, inaugurarea reprezintă mai mult decât finalizarea unei investiții în rețeaua electrică. Este un proiect prin care Republica Moldova încearcă să își reducă vulnerabilitatea în fața întreruperilor de aprovizionare și a presiunilor politice exercitate prin intermediul energiei. Maia Sandu a prezentat noua linie drept un pas esențial spre independența energetică, amintind că, timp de decenii, dependența de infrastructura controlată de Rusia sau de regiunea transnistreană a limitat opțiunile țării.
Energia din România va ajunge la Chișinău fără să mai treacă prin Transnistria
Până acum, o parte importantă din energia electrică importată din România ajungea în Republica Moldova prin conexiunea Isaccea–Vulcănești, însă traseul spre Chișinău trecea ulterior prin nodul energetic Cuciurgan, situat în regiunea separatistă. Această configurație a infrastructurii crea o vulnerabilitate pentru alimentarea cu electricitate a malului drept al Nistrului, deoarece transportul energiei depindea de un punct aflat în afara controlului efectiv al autorităților constituționale de la Chișinău.
Noua linie Vulcănești–Chișinău schimbă această situație, oferind o rută alternativă de transport care ocolește Transnistria. Infrastructura are o tensiune de 400 kV, traversează 35 de localități și leagă stația electrică Vulcănești, din sudul țării, de stația Chișinău. Capacitatea de transport este de până la 630 MVA, ceea ce, potrivit autorităților moldovene, ar permite acoperirea a peste jumătate din necesarul de electricitate al țării în perioadele de consum maxim.
La ceremonia de inaugurare, Maia Sandu a subliniat că noua infrastructură oferă Republicii Moldova mai multă libertate în alegerea furnizorilor de energie. Președinta a acuzat Rusia că a folosit în trecut aprovizionarea energetică pentru a exercita presiuni asupra Chișinăului și a amintit episoadele în care țara s-a confruntat cu amenințări privind întreruperea livrărilor.
În opinia șefei statului, investiția reduce considerabil riscul ca deciziile politice ale Republicii Moldova să mai fie influențate prin controlul asupra infrastructurii energetice. Totuși, noua linie nu elimină toate riscurile de aprovizionare, iar funcționarea sa în condiții normale presupune finalizarea etapelor tehnice și integrarea în exploatarea curentă a sistemului.
O investiție de 61 de milioane de euro, finalizată cu întârziere
Proiectul Vulcănești–Chișinău a costat aproximativ 61 de milioane de euro și a fost realizat cu sprijinul financiar al Băncii Mondiale. Din această sumă, aproximativ 27 de milioane de euro au fost destinate construirii liniei electrice propriu-zise, restul investiției acoperind lucrările și echipamentele necesare modernizării infrastructurii conexe.
Realizarea proiectului a durat mai mult decât se estimase inițial. Primele demersuri au început în 2013, iar acordul de finanțare a fost aprobat în 2019. Conform calendarului inițial, linia ar fi trebuit să devină funcțională în august 2024, însă lucrările au întâmpinat mai multe dificultăți, inclusiv probleme legate de aprovizionarea cu echipamente, pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Construcția liniei a fost încheiată în noiembrie 2025, după care au continuat verificările, testele și lucrările la stațiile electrice. Stația Vulcănești a fost finalizată în iunie 2026, iar proiectul a ajuns la etapa punerii sub tensiune la 8 noiembrie.
Această etapă nu trebuie confundată cu încheierea tuturor procedurilor de punere în exploatare comercială. Ministrul Energiei din Republica Moldova, Dorin Junghietu, a explicat că sunt necesare verificări tehnice și teste sub sarcină înainte ca întregul sistem să fie considerat complet operațional.
Pentru Maia Sandu, investiția are o importanță comparabilă cu gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău, care a oferit Republicii Moldova o alternativă de aprovizionare cu gaze naturale. De această dată, obiectivul este reducerea dependenței de infrastructura electrică din Transnistria și conectarea mai sigură la piața energetică europeană.
Urmează alte două conexiuni electrice cu România. Investiții de sute de milioane
Autoritățile moldovene nu intenționează să se oprească la linia Vulcănești–Chișinău. Alte două proiecte de interconectare cu România sunt în pregătire, pe traseele Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș, ambele urmând să funcționeze la o tensiune de 400 kV.
Proiectul Bălți–Suceava are o valoare estimată la aproximativ 77 de milioane de euro și beneficiază de finanțare din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Băncii Europene de Investiții și Uniunii Europene. Lucrările de construcție sunt programate să înceapă în 2027, iar noua conexiune ar urma să consolideze alimentarea cu energie a zonei de nord a Republicii Moldova.
Pentru interconexiunea Strășeni–Gutinaș, Statele Unite au aprobat o finanțare de 130 de milioane de dolari. Proiectul include construirea a aproximativ 72 de kilometri de linie electrică pe teritoriul Republicii Moldova și modernizarea stației Strășeni. Potrivit calendarului prezentat de autorități, lucrările ar urma să fie finalizate în 2032.
Prezentă la inaugurare, comisara europeană Marta Kos a salutat proiectul ca pe un pas important în reducerea dependenței energetice de Rusia. Oficiala a susținut că diversificarea rutelor și accesul la piețele europene vor oferi Republicii Moldova mai multe opțiuni în alegerea surselor de energie și vor limita posibilitatea folosirii aprovizionării cu electricitate ca instrument de presiune.
La rândul său, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a arătat că securitatea energetică nu înseamnă doar investiții și infrastructură, ci și capacitatea populației, a întreprinderilor și a serviciilor publice de a beneficia de o alimentare stabilă cu electricitate.
Pentru Republica Moldova, noua linie marchează o schimbare importantă a modului în care poate fi transportată energia importată din România. Dacă toate etapele tehnice vor fi finalizate cu succes, Chișinăul va dispune de o rută suplimentară de aprovizionare care nu depinde de nodul energetic din Transnistria. Iar odată cu realizarea viitoarelor interconexiuni, autoritățile speră să consolideze și mai mult legătura țării cu sistemul energetic european.
0 Comentarii