Autoritățile române caută soluții pentru ca Centrala Nucleară de la Cernavodă să nu mai fie nevoită să își oprească reactoarele atunci când nivelul Dunării scade periculos de mult. După problemele provocate de seceta din 2026, Ministerul Energiei și conducerea Nuclearelectrica au început să analizeze modificări tehnice care să asigure alimentarea cu apă necesară funcționării centralei. Una dintre principalele măsuri avute în vedere este reproiectarea canalului Bala 2, un proiect considerat esențial pentru reducerea riscului unor noi întreruperi ale producției de energie nucleară.
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a explicat sâmbătă, 7 noiembrie 2026, că situația din acest an a demonstrat necesitatea reevaluării unor standarde tehnice pe baza cărora au fost proiectate sistemele centralei. Declarațiile au fost făcute după o vizită la Cernavodă, alături de premierul Luca Niculescu, într-un moment în care autoritățile încearcă să identifice măsuri care să poată fi aplicate înaintea verii viitoare.
Nivelul Dunării a provocat oprirea reactoarelor. Autoritățile vor să evite repetarea situației
Scăderea accentuată a debitului Dunării a creat probleme serioase pentru centrala nucleară în vara anului 2026, deoarece apa fluviului este necesară pentru funcționarea sistemelor de răcire. Unitatea 1 a fost oprită controlat la sfârșitul lunii iulie, iar Unitatea 2 a fost deconectată în luna august. Situația a afectat producția de energie electrică și a pus în evidență vulnerabilitatea centralei în fața unor condiții hidrologice extreme.
Potrivit ministrului Energiei, situația înregistrată a depășit scenariile avute inițial în vedere la proiectarea instalațiilor. Oficialul a explicat că este necesară reconsiderarea principiilor tehnice utilizate până acum, astfel încât infrastructura să poată răspunde mai bine unor episoade severe de secetă.
Una dintre direcțiile importante de intervenție privește canalul Bala 2, prin care autoritățile urmăresc să îmbunătățească asigurarea debitelor de apă necesare centralei. Proiectul urmează să fie regândit și reproiectat, iar modificările ar trebui corelate cu măsurile tehnice pregătite pentru sistemele de la Cernavodă.
Două soluții sunt analizate pentru vara lui 2027
Dumitru Chisăliță a precizat că a solicitat conducerii Nuclearelectrica să trateze cu prioritate identificarea unei soluții care să poată fi implementată într-un interval relativ scurt. Obiectivul este ca, în eventualitatea în care Dunărea va înregistra din nou niveluri foarte scăzute în vara anului 2027, centrala să dispună de măsuri suplimentare pentru evitarea unei noi opriri a reactoarelor.
În acest moment sunt analizate două variante de intervenție. Prima vizează măsuri pe termen scurt și mediu, care ar putea răspunde mai rapid problemelor identificate în acest an. A doua abordare urmărește soluții pe termen mediu și lung, menite să reducă vulnerabilitățile infrastructurii și să ofere o protecție mai durabilă în fața variațiilor debitului Dunării.
Ministrul nu a prezentat încă detaliile tehnice ale celor două variante și nici costurile pe care le-ar presupune implementarea lor. De asemenea, nu a fost anunțat un calendar ferm pentru finalizarea intervențiilor. Prioritatea declarată este elaborarea unei soluții aplicabile cât mai repede, fără ca aceasta să reprezinte, deocamdată, o garanție că toate problemele vor fi eliminate până în vara viitoare.
Canalul Bala 2 devine o prioritate pentru securitatea energetică
Importanța proiectului a fost subliniată și de premierul Luca Niculescu, care a cerut instituțiilor implicate să acorde prioritate măsurilor necesare pentru ca mai multă apă să poată ajunge la centrală. Soluția ar urma să contribuie nu doar la funcționarea unităților existente, ci și la asigurarea necesarului de apă pentru viitoarele reactoare 3 și 4.
Între timp, situația centralei începe să se îmbunătățească. Unitatea 1 a fost reconectată la Sistemul Energetic Național vineri, 6 noiembrie, în timp ce repornirea Unității 2 depinde în continuare de evoluția nivelului Dunării și de verificarea parametrilor tehnici necesari funcționării în siguranță.
Pentru autorități, experiența din 2026 reprezintă un argument pentru accelerarea investițiilor în infrastructura de alimentare cu apă a centralei. Miza este menținerea producției de energie nucleară inclusiv în perioadele cu debite reduse ale Dunării, astfel încât România să nu mai fie nevoită să oprească reactoarele din cauza unor condiții hidrologice asemănătoare celor înregistrate în acest an.
Deocamdată, planul se află în etapa evaluării soluțiilor tehnice. Următorii pași vor depinde de propunerile Nuclearelectrica, de reproiectarea canalului Bala 2 și de stabilirea măsurilor care pot fi puse efectiv în practică înaintea sezonului cald din 2027.
0 Comentarii