România se pregătește pentru un an economic dificil, însă perspectivele s-ar putea îmbunătăți începând din 2027. Banca Mondială estimează o contracție a economiei cu 0,5% în 2026, urmată de revenirea pe creștere în următorii doi ani.
Redresarea ar urma să fie sprijinită de recuperarea veniturilor reale și de temperarea inflației. La nivelul întregii regiuni Europa și Asia Centrală, Banca Mondială avertizează că prețurile ridicate la energie și contextul economic extern dificil continuă să afecteze activitatea economică.
Ajustarea bugetară pune frână economiei în 2026
România traversează, potrivit raportului citat, cea mai ambițioasă ajustare fiscală din regiune. Deficitul bugetar ar urma să coboare cu aproape două puncte procentuale, până la aproximativ 6% din PIB în 2026.
În paralel, investițiile publice ar urma să rămână la un nivel ridicat, de aproximativ 8% din PIB, peste 70% din cheltuielile pentru investiții fiind finanțate din fonduri europene.
Consolidarea fiscală și costurile mai mari ale energiei vor apăsa însă asupra economiei, motiv pentru care Banca Mondială anticipează o scădere a PIB de 0,5% în acest an.
Revenirea este așteptată din 2027
După reculul din 2026, scenariul prezentat în raport indică o revenire a economiei. PIB-ul României ar urma să avanseze cu aproximativ 1,7% în 2027 și cu 2% în 2028.
Banca Mondială leagă această redresare de recuperarea veniturilor reale și de încetinirea inflației. Ajustarea fiscală va continua însă să limiteze cererea internă, în timp ce modelul de creștere economică ar urma să se bazeze într-o măsură mai mare pe investiții.
Prin urmare, prognoza nu indică un moment precis în care fiecare gospodărie va resimți o îmbunătățire a nivelului de trai, ci o perioadă în care veniturile reale și economia sunt estimate să înceapă să se redreseze.
România, în urma altor economii din regiune în 2026
Conform prognozelor prezentate în sursa citată, România ar fi singura dintre economiile central-europene analizate care intră pe minus în 2026. Pentru Bulgaria este estimată o creștere de 2,6%, pentru Croația de 2,2%, iar pentru Polonia de 3,6%.
La nivelul Europei și Asiei Centrale, Banca Mondială estimează o încetinire a creșterii de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026. Fără Rusia, avansul regional este estimat la 3%, față de 3,7% în anul precedent.
Industria auto rămâne o vulnerabilitate
Raportul atrage atenția și asupra expunerii economiilor din regiune la problemele industriei auto europene. În cazul României, sectorul auto reprezintă aproximativ 17% din exporturile de mărfuri, potrivit datelor prezentate în material.
Slăbirea creșterii economice în Uniunea Europeană și concurența internațională mai puternică pun presiune pe exporturi și industrie, în special asupra lanțurilor de producție din sectorul auto.
În același timp, proiectul Neptun Deep este indicat printre investițiile importante din sectorul energetic, producția de gaze fiind așteptată să înceapă în 2027.
Inteligența artificială, văzută ca o șansă pentru productivitate
Banca Mondială acordă o parte importantă a analizei inteligenței artificiale. Aproximativ unul din cinci angajați din Europa și Asia Centrală ocupă un loc de muncă expus semnificativ la AI, însă mai puțin de una din zece companii utilizează în prezent această tehnologie, în principal pentru sarcini de bază.
Regiunea beneficiază de infrastructură mobilă extinsă și de specialiști tehnici, însă adoptarea AI este frânată de lipsa unor competențe educaționale și manageriale, de accesul limitat la capacitate de calcul și de problemele privind integrarea datelor.
În evaluarea Băncii Mondiale, riscul important pentru următorul deceniu nu este folosirea excesivă a inteligenței artificiale, ci adoptarea prea lentă a acesteia. Instituția consideră că dezvoltarea competențelor, accesul mai ieftin la putere de calcul și atragerea capitalului privat ar putea transforma AI într-un motor suplimentar pentru productivitate și creștere economică.
0 Comentarii