Banca Națională a României (BNR) a lansat marți, 29 septembrie 2026, al doilea studiu din proiectul Economic@BNR, inițiat și coordonat de Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu. Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților publice, mediului de afaceri, partenerilor sociali și mediului academic într-un format de tip dezbatere dedicat identificării unor direcții de dezvoltare pe termen lung ale României.
În deschiderea dezbaterii, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a subliniat că “este necesar ca politicile economice să fie atent calibrate, predictibile și, deci, credibile. Doar astfel putem beneficia de investiții care să susțină productivitatea, crearea de locuri de muncă și creșterea economică sustenabilă”.
Potrivit Viceguvernatorului BNR, Cosmin Marinescu, ”Cei aflați astăzi în căutare de miracole economice, de soluții miraculoase, pe termen scurt, trebuie să înțeleagă de ce saltul calitativ al României, prin productivitate, prin investiții inteligente și inovare, necesită ancore adânci și durabile. În ultima instanță, sustenabilitatea înseamnă să ne urmărim obiectivele cu înțelepciune, cu echilibru și cu măsura potrivită”.
Moderatorul dezbaterii, jurnalistul Adrian Măniuțiu, le-a lansat participanților la dezbatere provocarea de a identifica o serie de direcții principale de la care România nu ar trebui să se abată în următorii zece ani, indiferent de structurile politice și guvernamentale, “un fel de Plan de țară pe care să începem să îl creionăm împreună, în încercarea de a găsi un consens pe câteva priorități”.
Fostul Prim-ministru și Ministru al Finanțelor, Theodor Stolojan, a pus accent pe corectarea deficitelor economice și pe monitorizarea permanentă a dezechilibrelor externe.
„Noi avem, ca să spun așa, un beneficiu enorm că avem fonduri europene care ne-au susținut în această perioadă. Vreau să spun foarte limpede, vizavi de multe prostii care se spun în dezbaterile economice: reducerea ritmului de creștere economică în România a început odată cu anul 2022, cu trei ani și jumătate înainte de a se lua orice măsură așa-zisă de austeritate. Am ajuns cu creșterea economică sub 1% în timp ce pompăm tot mai mulți bani publici în investiții.
Deci, exact rezultatul contrariu decât cel descris de cărțile de economie. Prin urmare, pentru mine, atunci când nu pot gestiona mai bine creșterea economică, prioritară este corectarea deficitelor economice. A doua concluzie este următoarea: când ai o țară de dimensiune medie, cu o economie deschisă, cu o monedă convertibilă, dar care nu e și rezervă internațională, trebuie să fii în fiecare zi cu ochiul pe echilibrele externe.
De ce? Pentru că dacă echilibrele interne, fie inflație, fie buget, fie ce vreți dumneavoastră, le putem gestiona singuri, un dezechilibru extern care merge către o criză, fie a contului curent, fie a datoriei externe, nu se rezolvă decât cu participarea creditorilor externi și aceștia cer credibilitate”, a declarat Theodor Stolojan.
În opinia sa, „România are rezerve uriașe de creștere economică dacă se uită cu atenție la sistemele de alocare a resurselor. (...) România trebuie să redevină atractivă pentru investițiile străine directe, până România va începe să genereze și ea progres tehnologic”.




























0 Comentarii