Teheranul a prezentat public elemente din ceea ce susține că ar fi proiectul unui acord menit să pună capăt confruntării cu Israelul și să deschidă calea unei înțelegeri mai ample cu Statele Unite. În centrul documentului se află o solicitare financiară de proporții: cel puțin 300 de miliarde de dolari pentru refacerea infrastructurii și economiei iraniene afectate de conflict.
Potrivit informațiilor publicate de presa de stat iraniană, autoritățile de la Teheran consideră că Washingtonul și aliații săi ar trebui să participe la finanțarea unui amplu program de reconstrucție, evaluat la sute de miliarde de dolari. În plus, Iranul solicită compensații suplimentare pentru pagubele pe care le atribuie operațiunilor militare desfășurate de Israel și SUA.
Trei teme majore pe masa negocierilor
Conform versiunii prezentate de partea iraniană, viitoarele discuții diplomatice, care ar urma să dureze aproximativ două luni după semnarea acordului, se vor concentra pe trei dosare esențiale:
- programul nuclear al Iranului;
- eliminarea sancțiunilor economice;
- stabilirea despăgubirilor pentru daunele provocate de război.
Teheranul susține că nu intenționează să accepte restricții suplimentare asupra programului său nuclear civil și că eventualele negocieri tehnice vor începe doar după semnarea documentului de bază.
Active blocate și sancțiuni economice
Un alt punct important al proiectului vizează accesul Iranului la fondurile sale înghețate în străinătate. Autoritățile iraniene afirmă că o parte din aceste active ar urma să fie deblocată imediat, iar restul să fie eliberat treptat pe parcursul negocierilor.
Documentul mai prevede eliminarea restricțiilor care afectează exporturile de petrol și produse petrochimice, precum și ridicarea sancțiunilor financiare impuse de Statele Unite și de alte state occidentale.
Potrivit informațiilor apărute în presa iraniană, aproximativ 24 de miliarde de dolari din fondurile blocate ar putea deveni accesibile în perioada negocierilor, o parte dintre acestea urmând să fie eliberate chiar înainte de începerea discuțiilor finale.
Strâmtoarea Ormuz rămâne sub control iranian
Un capitol separat al proiectului se referă la Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial.
Teheranul afirmă că este dispus să permită reluarea normală a traficului maritim, însă exclude orice implicare americană în administrarea acestei zone strategice. În schimb, securitatea și gestionarea navigației ar urma să fie coordonate de statele din regiune.
Totodată, documentul exclude din negocieri programul iranian de rachete, considerat de autoritățile de la Teheran un subiect nenegociabil.
Washingtonul contestă versiunea Iranului
Administrația americană respinge însă informațiile prezentate de presa iraniană. Președintele Donald Trump a declarat că termenii făcuți publici de Teheran nu corespund documentelor discutate între cele două părți.
Liderul de la Casa Albă a susținut că versiunea iraniană este departe de înțelegerea reală și a acuzat Teheranul că încearcă să prezinte public o variantă favorabilă propriei poziții.
Reacții similare au venit și din partea vicepreședintelui JD Vance, care a precizat că niciun fond nu va fi deblocat înainte ca Iranul să își respecte integral obligațiile asumate prin eventualul acord.
Mai mult, oficiali americani citați de presa internațională afirmă că obiectivul Washingtonului rămâne eliminarea capacităților nucleare militare ale Iranului și împiedicarea finanțării grupărilor armate din regiune.
În acest context, diferențele dintre cele două versiuni ale acordului arată că negocierile sunt departe de a fi încheiate, în ciuda declarațiilor optimiste lansate în ultimele zile de ambele tabere.
0 Comentarii