Bucureștiul găzduiește, în zilele de 4 și 5 iunie, o conferință internațională dedicată uneia dintre cele mai sensibile teme ale cercetării istorice europene: cât de mult pot fi accesate astăzi documentele fostelor poliții secrete comuniste în contextul legislației privind protecția datelor personale.
Evenimentul are loc la Aula Academiei Române și este organizat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer România.
Rețea europeană de arhive, reuniune la București
Conferința marchează și un moment instituțional important: preluarea de către CNSAS a președinției Rețelei Europene a instituțiilor care gestionează arhivele fostelor servicii secrete comuniste.
La discuții participă reprezentanți din opt state europene — Germania, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Albania, Lituania, Republica Moldova și România — alături de experți în arhivistică, drept european, protecția datelor și istorie contemporană.
Întrebarea centrală: transparență sau protecția datelor?
Tema principală a conferinței este modul în care Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) influențează accesul public la documentele istorice provenite din fostele regimuri totalitare.
Dezbaterile vizează echilibrul delicat dintre dreptul la viață privată și interesul public de a cunoaște trecutul, mai ales în cazul arhivelor polițiilor politice din perioada comunistă.
Participare internațională la nivel înalt
Deschiderea lucrărilor va fi realizată de președintele Colegiului CNSAS, Constantin Buchet, împreună cu reprezentanți ai partenerilor germani.
Pe agenda conferinței se regăsesc intervenții ale unor instituții de referință, precum Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Arhivele Naționale ale României, Academia Română, dar și instituții similare din Germania (Arhivele Stasi), Polonia și alte state europene.
Miza: accesul la memoria istorică
Participanții vor analiza modul în care diferite țări europene gestionează relația dintre transparența arhivelor și respectarea normelor GDPR, precum și impactul acestor reguli asupra cercetării istorice.
Printre temele abordate se numără accesul la documente ale fostelor regimuri comuniste, responsabilitatea instituțiilor arhivistice și modul în care este protejată memoria colectivă fără a încălca legislația europeană privind datele personale.
Evenimentul se desfășoară cu traducere simultană în limbile română și engleză, facilitând dialogul între experți din întreaga Europă.
0 Comentarii