Supun analizei Domniei Voastre o cauză a „frumosului în spațiul verde”aparținând domeniului pe care îl coordonați, cu rugămintea de a ține seama de argumentația de mai jos și să dispuneți soluționarea în logica firească a lucrurilor. În 1978, datorită extraordinarului efect admirativ al publicului, urmare a plantării în spațiile verzi publice din Pitești a unei colecții de mirifice lalele, în locul obişnuitelor panseluțe, s-a organizat o manifestare de înaltă spiritualitate denumită „Simfonia Lalelelor”. Piteștiul s-a identificat cu lalelele, cu o ascendență de ani buni față de restul orașelor, introducându-și o lalea chiar în heraldică, iar Simfonia Lalelelor a devenit de notorietate fiind atractivă pentru întreaga țară, și nu numai, ajungându-se în ultimele ediții la câteva sute de mii de vizitatori.
A ajuns la cea de a 50-a ediție care va avea loc la anul, în 2027. Secretul, să-l denumim așa, l-au constituit, de la o ediție la alta, noutățile prezentate în standurile „Expoziției de flori, aranjamente florale, plante de apartament și dendrologice”, componenta de esență a Simfoniei Lalelelor. Aflând din presă (nu le-am văzut niciodată), de existența unor plante autohtone care poartă numele manifestării de notorietate națională-internațională, respectiv „Laleaua galbenă de Cazane” și „Laleaua pestriță de Botoșani”, am considerat ca o obligație de bun simț, profesională, cetățenească, ca la o astfel de manifestare tehnico științifică națională să avem prezente în standuri (de ce nu și în Colecția Națională de Lalele pe care o vom organiza la ediția a 50-a), cele două varietăți, pentru a fi cunoscute și admirate, inclusiv zonele de origine care se pot transforma în obiective turistice de interes național și internațional.
Atât la Cazane cât și la Botoșani, identificând cu greu persoane (am întreprins și în trecut o acțiune în sensul celor mai de sus), ni s-a răspuns că legea de protecție interzice scoaterea din rezervație a plantelor. Legile de protecție, deosebit de utile, au, desigur, menirea să apere să le spunem „raritățile” de distrugerea de către vandali, dar sunt convins că nu au prevederi exprese de interzicere a popularizării în vederea turismului sau pentru a împiedica ameliorarea și creșterea valorii ornamentale a plantelor din rezervație. Prelevarea organizată, oficială, prin tehnici profesionale, a câteva zeci de exemplare din sutele de mii (chiar milioane), existente în rezervații, pentru a participa la o Expoziție tehnico-științifică, după o simplă logică nu poate constitui o infracțiune, ba, dimpotrivă, o acțiune benefică pentru rezervația care nu se va mărgini, an de an, să înflorească zadarnic, să se ofilească și să putrezească.
Dimpotrivă, aproape că ne asumăm o culpă, neimplicându-ne, fiind indiferenți față de comorile floristice lăsate de Dumnezeu pentru a fi admirate, pentru a le spori „valoarea de întrebuințare”, așa cum am amintit-ca obiective turistice. Îmi vine în minte istoria lalelei, a celor peste 7.000 de varietăți câte s-au creat și înregistrat până în prezent: dacă ar fi existat o asemenea lege de protecție acum câteva mii de ani ar fi însemnat că micuța floare roșiatică, (mama actualelor lalele) descoperită pe pantele Pamirului de nomazii crescători de cai ar fi continuat să înflorească și să moară locului timp de secole. Din fericire, mica plantă a fost preluată, ameliorată, și prin cele câteva mii de forme (varietăți) create, divers colorate, bucură omenirea de pe toate continentele.
Concluzionând, doamnă Ministru, aveți fericita disponibilitate de a „scoate în lume”două comori lăsate de Dumnezeu pe meleagurile noastre; „Laleaua galbenă de Cazane” existentă în Rezervația Națională „Parcul Național Porțile de Fier” și „Laleaua pestriță” existentă pe cele 49.8 ha ale Rezervației Naturale județene Havârna, jud Botoșani. Acestea ar urma să înflorească și să fie prezente în standurile Expoziției de interior (cc 1,5-2 mp) și în Colecția Națională (cc 2-3 mp), în spațiul exterior, pe peluze, alături de alte cc 300 de varietăți de lalele. Organizatorii asigură publicitatea prin bannere și mass media. După expunere, plantele vor fi îndrumate, cu documente oficiale către Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Floricultură- Legumicultură de la Vidra, din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice, pentru a folosi în lucrările de cercetare-ameliorare. Vă rugăm, Doamnă Ministru să încunoștiințați cele două instituții de avizul Domniei Voastre, pentru a face posibilă prelevarea bulbilor în septembrie-octombrie a.c, perioadă optimă de plantări. Vom fi onorați de prezența Dumneavoastră la cea de a 50-a ediție a Simfoniei Lalelelor.
Dr. ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. Lunca Argeşului – Grădina României
Citește și Pastila de frumos. Scrisoare deschisă
0 Comentarii