Un document intern al Băncii Mondiale consultat de Reuters indică faptul că 27 de state au început demersuri accelerate pentru a obține acces rapid la finanțări de urgență, pe fondul tensiunilor economice globale generate de conflictul din Iran și de instabilitatea piețelor energetice.
Inițiativa vizează utilizarea unor mecanisme deja existente în cadrul instituției financiare internaționale, dar adaptate pentru situații de criză majoră.
Acces rapid la fonduri, fără așteptarea programelor clasice
Potrivit documentului citat, mai multe guverne au activat proceduri speciale care le permit să utilizeze bani din programele deja aprobate de Banca Mondială, fără parcurgerea etapelor obișnuite de finanțare.
Deși numele țărilor implicate nu au fost făcute publice, se știe că trei state au reușit deja să finalizeze aprobările pentru noile instrumente de sprijin, începând cu 28 februarie. Restul se află încă în diferite stadii de procesare.
Reprezentanții Băncii Mondiale au evitat să ofere comentarii oficiale.
Criza globală împinge statele spre finanțare de urgență
Contextul este unul tensionat: perturbările din piețele energetice și efectele conflictului au afectat lanțurile de aprovizionare la nivel global, inclusiv transporturile de îngrășăminte și bunuri esențiale către statele în curs de dezvoltare.
În acest climat, unele economii se confruntă deja cu presiuni majore:
- creșteri accentuate ale prețurilor la energie,
- scăderea veniturilor din exporturi,
- dezechilibre în bugetele naționale.
Țări precum Kenya și Irak au confirmat public că analizează sau solicită sprijin financiar urgent pentru a face față șocurilor economice.
Mecanisme de criză activate în zeci de state
Cele 27 de țări fac parte dintr-un grup extins de 101 state eligibile pentru instrumente de finanțare rapidă în situații de urgență. Dintre acestea, 54 au aderat la așa-numita „opțiune de răspuns rapid”, care permite folosirea a până la 10% din fondurile deja alocate, dar neutilizate.
Planuri de extindere a sprijinului financiar
Conducerea Băncii Mondiale, prin președintele Ajay Banga, a anunțat anterior dezvoltarea unui set de „instrumente de criză” care ar putea mobiliza inițial între 20 și 25 de miliarde de dolari.
Pe termen mediu, instituția estimează că suma ar putea crește până la 60 de miliarde de dolari, prin realocarea portofoliului existent, iar ulterior chiar spre 100 de miliarde de dolari.
FMI: cerere mai mică decât estimările inițiale
În paralel, Fondul Monetar Internațional a estimat că între 20 și 50 de miliarde de dolari ar putea fi necesare pentru sprijin pe termen scurt, însă datele preliminare sugerează că numărul cererilor efective este mai redus decât se anticipa, ceea ce indică fie întârzieri administrative, fie dificultăți în accesarea fondurilor.
Situația rămâne în evoluție, iar instituțiile financiare internaționale urmăresc modul în care statele vor activa în continuare mecanismele de sprijin disponibile.
0 Comentarii