Consiliul Uniunii Europene a adoptat noua directivă europeană de combatere a corupției, care armonizează definițiile principalelor infracțiuni de corupție în statele membre și stabilește niveluri minime comune de sancțiuni pentru persoane fizice și companii. Potrivit Consiliului, noile reguli întăresc atât prevenirea corupției, cât și investigarea și urmărirea penală a faptelor comise în sectorul public și în sectorul privat.
Astfel, Consiliul a dat undă verde finală unei noi directive UE privind combaterea corupției. Directiva armonizează definițiile principalelor infracțiuni de corupție în toate statele membre. Pentru persoane fizice, noile reguli prevăd niveluri minime comune de sancțiuni, cu pedepse maxime între trei și cinci ani de închisoare, în funcție de infracțiune. Companiile pot fi sancționate cu amenzi între 3% și 5% din cifra de afaceri globală sau între 24 și 40 de milioane de euro, în funcție de infracțiune. Statele membre vor trebui să creeze organisme specializate pentru prevenirea corupției și să introducă măsuri de conștientizare publică.
Citește și: 40 de ani de la tragedia nucleară de la Cernobîl
Comunicatul Consiliului arată că noua directivă înlocuiește două instrumente europene mai vechi, legea din 2003 privind corupția în sectorul privat și convenția din 1997 privind corupția care implică funcționari ai Uniunii Europene și ai statelor membre. În acest sens, textul este prezentat ca o actualizare de fond a cadrului legislativ european anticorupție și ca o încercare de a reduce diferențele mari dintre sistemele naționale în ceea ce privește definițiile și tratamentul juridic al acestor fapte.
Consiliul enumeră explicit principalele infracțiuni care trebuie definite și tratate într-un mod comparabil în întreaga Uniune. Acestea includ mita în sectorul public și în sectorul privat, deturnarea de fonduri, traficul de influență, obstrucționarea justiției, îmbogățirea rezultată din fapte de corupție, disimularea și anumite încălcări grave ale exercitării ilegale a funcției publice. Prin această listă, noua directivă extinde cadrul comun european dincolo de mită în sens strict și încearcă să acopere lanțul mai larg de fapte care însoțesc și alimentează corupția.
În materie de sancțiuni, directiva impune statelor membre să prevadă niveluri minime comune astfel încât pedepsele maxime să nu fie fixate prea jos. Pentru persoanele fizice, Consiliul spune că infractorii pot risca pedepse cu închisoarea între trei și cinci ani, în funcție de infracțiune. Pentru persoane juridice, noul cadru introduce o dublă scară de sancționare, companiile putând fi amendate fie cu sume proporționale între 3% și 5% din cifra lor de afaceri globală totală, fie cu sume fixe între 24 și 40 de milioane de euro, în funcție de gravitatea faptei.
Consiliul pune accent și pe dimensiunea de prevenție. Statele membre vor trebui să instituie organisme specializate pentru prevenirea corupției și pentru creșterea gradului de conștientizare publică, cu obiectivul declarat de a crea o cultură a integrității. Acest element arată că noua directivă nu este concepută doar ca instrument de drept penal, ci și ca una de politică publică administrativă și de guvernanță, menită să reducă riscurile de corupție înainte ca acestea să se transforme în dosare penale.
0 Comentarii