Sistemul medical din România se confruntă cu o situație tensionată, după ce mai multe spitale au început să restricționeze internările pacienților. Decizia vine pe fondul întârzierii adoptării bugetului pentru 2026 și a introducerii unor limite stricte de cheltuieli.
Potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, măsura este una temporară, însă impactul asupra pacienților este deja vizibil în unele unități medicale. Instituția explică faptul că noile constrângeri financiare impun o gestionare mai strictă a resurselor disponibile.
Reprezentanții CNAS critică introducerea plafoanelor lunare, considerând că acestea nu reflectă realitatea din sistemul sanitar. „Nevoia de îngrijiri nu poate fi planificată după un calendar bugetar”, transmit oficialii, subliniind că amânarea tratamentelor poate pune în pericol sănătatea pacienților.
În paralel, autoritățile au declanșat verificări prin corpul de control, după ce au apărut informații că unele spitale ar fi impus limite minime sau maxime pentru internări, o practică considerată inacceptabilă.
Deși bugetul alocat sănătății pentru acest an este unul consistent – aproximativ 34 de miliarde de lei pentru spitale – CNAS atrage atenția că problema nu este doar nivelul finanțării, ci modul în care sunt folosite fondurile.
Instituția propune schimbări majore în sistem, inclusiv aplicarea principiului „banii urmează pacientul” și orientarea finanțării către servicii medicale efectiv realizate. Totodată, oficialii cer eliminarea risipei și o mai bună eficiență în gestionarea banilor publici.
Datele preliminare analizate de CNAS arată diferențe semnificative între spitale similare, atât în ceea ce privește activitatea medicală, cât și costurile și performanța financiară.
În acest context, limitarea internărilor riscă să devină un semnal de alarmă pentru întregul sistem sanitar, care se confruntă cu presiuni tot mai mari și cu nevoia urgentă de reformă.
0 Comentarii