A doua zi de Paște, cunoscută în tradiția ortodoxă drept Lunea Albă, este o zi plină de semnificații spirituale și obiceiuri păstrate din generație în generație. Parte din Săptămâna Luminată, această zi continuă bucuria Învierii Domnului și este dedicată, in mod tradițional, vizitelor în familie.
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri din Lunea Albă este „umblatul cu pască”, care presupune vizitarea rudelor pentru a vesti Învierea lui Iisus Hristos.
Finii merg la nași cu colaci, pască și ouă roșii, copiii își vizitează părinții. Nașii își ospătează musafirii, iar în trecut, comunitatea se aduna la hora satului.
Citește și Costești. Accident grav cu ATV-ul a doua zi de Paște
Un obicei specific este stropitul, întâlnit mai ales în Transilvania. Conform tradiției: Fetele sunt stropite cu apă sau parfum de către feciori. În schimb, acestea oferă băutură și mici daruri.
Potrivit credinței populare, începând cu Învierea Domnului și până la Duminica Tomei, porțile Raiului rămân deschise. Lunea Albă este considerată o zi a iertării și binecuvântării, iar tradiția spune că: Se stropește casa cu agheasmă pentru protecție.
Săptămâna de după Paște, numită Săptămâna Luminată, este o perioadă specială în care nu se ține post și se respectă anumite obiceiuri:
Marțea Albă – zi nelucrătoare; nu se spală și nu se calcă, iar în unele zone se dau de pomană pască și vin roșu
Miercurea (Sfânta Mercurie) – bărbații pot merge la câmp, dar femeile nu au voie să muncească
Joia Verde – zi dedicată holdelor și grânelor; munca este interzisă pentru a evita pagubele și seceta
.
0 Comentarii