O nouă schemă de fraudă online, tot mai sofisticată, se extinde rapid pe fondul dezvoltării inteligenței artificiale. Escrocii folosesc așa-numite „modele AI” pentru a crea identități convingătoare în apeluri video, reușind să păcălească zilnic zeci sau chiar sute de persoane.
O investigație realizată de Wired scoate la iveală existența unor rețele de recrutare active pe Telegram, unde sunt promovate oferte de muncă vagi pentru „modele de inteligență artificială”. Aceste anunțuri, apărute în special în Asia de Sud-Est, ascund adesea implicarea în operațiuni de fraudă romantică.
Potrivit experților în securitate cibernetică, persoanele recrutate primesc acces la programe care le permit să își modifice chipul în timp real în timpul apelurilor video, folosind tehnologia deepfake. Astfel, victimele ajung să creadă că interacționează cu o persoană reală, în timp ce, în realitate, imaginea este generată sau manipulată digital.
Minh Ngo, specialist în cadrul organizației ChongLuaDao, avertizează că aceste rețele sunt operate de grupări criminale bine organizate. Ele folosesc „modelele” pentru a construi relații online cu potențiale victime, scopul final fiind obținerea de bani.
Fenomenul este semnalat și de Humanity Research Consultancy, care atrage atenția că persoane din Europa de Est, America Latină sau Africa de Nord sunt adesea atrase în astfel de scheme, uneori fără să cunoască pe deplin riscurile.
Modul de operare este simplu, dar eficient: escrocii contactează utilizatori pe rețele sociale precum Facebook sau Instagram, dezvoltă o relație emoțională și, ulterior, cer bani sub diverse pretexte. Atunci când victimele solicită dovezi că interlocutorul este real, sunt organizate apeluri video în care apare „modelul” — de fapt, o identitate falsă susținută de inteligență artificială.
În spatele acestor operațiuni se ascund însă și condiții dure pentru cei recrutați. Unele anunțuri promit salarii mari, de până la 7.000 de dolari pe lună, dar implică program intens, chiar și 12 ore pe zi și peste 100 de apeluri video zilnic. Există și suspiciuni că documentele personale ale angajaților sunt reținute, ceea ce poate duce la situații de exploatare.
Deși platformele online susțin că interzic conținutul care facilitează fraudele, multe dintre aceste rețele continuă să funcționeze, profitând de ambiguitatea unor anunțuri și de dificultatea de a detecta rapid astfel de activități.
Specialiștii recomandă prudență maximă în interacțiunile online, mai ales atunci când apar cereri financiare sau situații care par prea bune pentru a fi reale.
0 Comentarii